Traditiile romanesti de Craciun sunt vaste, aratand complexitatea mitologiei populare, in care elemente religioase crestine se imbina in mod fascinant cu elemente stravechi pagane. Marea sarbatoare a Nasterii Domnului Iisus Hristos are, ca multe alte sarbatori importante ale romanilor – Sfantul Nicolae, Sfantul Ignatie, Sfantul Andrei – conotatii pagane, acum uitate: in vechile calendare, ziua de 25 decembrie era considerata drept ziua Anului Nou. Craciunul a pastrat imbinate elementele crestine cu cele pagane, mai putine, ramanand o sarbatoare importanta a lumii crestine, cea in care se celebreaza nasterea Mantuitorului Iisus, comparabila doar cu miracolul Invierii.
Traditiile romanesti de Craciun, in esenta lor de natura religioasa, reprezinta o eruptie de vitalitate si fast, un spectacol desfasurat pe scena comunitatilor mai mici sau mai mari unde, rand pe rand, fiecare este actor sau spectator. Colindatul, ursul, irozii, haiducii si altele sunt traditii de Craciun care pun in valoare incarcatura emotionala a vestirii nasterii lui Iisus si preamaresc venirea Sa pe lume.
Mos Craciun este si el un personaj care este legat de momentul acesta; traditiile romanesti de Craciun povestesc ca el s-a suparat pe sotia sa, Craciuneasa, care o mosise pe Maica Domnului si ca pedeapsa ca nu l-a ascultat, i-a taiat mainile. Maica Domnului a suflat peste mainile ei si acestea au crescut la loc. Infricosat de acest lucru, Craciun a devenit iubitor al Domnului si un simbol al sarbatorii, al darniciei si al credintei, ziua lui devenind ziua nasterii lui Isus.
Colindatul se afla printre traditiile romanesti de Craciun cele mai importante ale acestei sarbatori. Se spune ca Dumnezeu a lasat aceste fermecatoare cantece – colindele – pe lume pentru ca in fiecare an, la Craciun, sa fie pomenit numele sfant al Domnului, ca el sa fie auzit de catre toti oamenii si astfel ei sa fie feriti de pacate. Se spune ca atunci cand nu se vor mai auzi pe pamant cantate colinde, atunci diavolul va pune stapanire pe lume. Cele mai frumoase creatii ale culturii populare romanesti, colindele – sau „cantecele de stea” cum le numeste A. Pann – sunt minunate si enigmatice, imbinand magia repetabila a ritualurilor cu sentimentul modern al mesajului cristic.
In spatiul intim sau in cel public, colindele reprezinta cea mai folosita modalitate de celebrare a venirii lui Isus pe lume, spre mantuirea noastra. De o vechime considerabila, provenind parca dintr-o perioada de copilarie a umanitatii, ele isi pastreaza prospetimea si actualitatea. Ca dovada putem cita superbul poem eminescian: „ Colinde, colinde,/ E vremea colindelor/ Caci gheata se-ntinde/ Asemeni oglinzilor./ …Se bucur copiii,/ Copiii si fetele,/ De dragul Mariei/ Isi piaptana pletele…/ De dragul Mariei/ S-al Mantuitorului/ Luceste pe ceruri/ O stea calatorului.”
Una dintre cele mai frumoase traditii romanesti de Craciun este Steaua – din prima zi a Craciunului pana la Boboteaza, cei mici si cei tineri umblau si inca umbla cu steaua, traditie inca vie si intalnita aproape in orice tara crestina. Steaua este simbol pentru acea sfanta stea care a vestit odata nasterea Mantuitorului si a calauzit pe cei trei magi. Inca auzim cu drag cantecele frumoase ale celor ce umbla cu steaua: Steaua sus rasare, Trei crai de la rasarit, In orasul Vitleem.
Printre traditiile romanesti de Craciun populare in randul tineretului se numara cea numita Irozii. Ca si altele, este o repetare a unor momente importante din biografia lui Iisus, in fapt o sceneta ce presupune jocul „ pe roluri” si costume si care rememoreaza venirea Magilor si relatia lor cu Irod. Odata considerat un ritual important, acum inca se practica mai mult ca un joc amuzant pentru cei mici si cei tineri.
Traditiile romanesti de Craciun cer ca pe fiecare masa sa fie asezat un colac uns cu galbenus de ou, pentru a sclipi precum mainile Craciunitei dupa ce au crescut la loc. Aceasta este foarte importanta pentru sanatatea familiei si a vitelor. Tot traditia impune ca in noaptea de Craciun sa nu se stinga focul, iar cenusa lemnului ars trebuie imprastiata in gradina pentru a ajuta la rodirea ei. Dupa cum arata zilele de Craciun, calde sau friguroase, se stie cum va fi vremea de Paste.
Bineinteles, nu se poate vorbi despre traditii romanesti de Craciun fara a vorbi si despre unul mai nou, intalnit peste tot in lume si anume cel al cadourilor aduse de Mos Craciun copiilor cuminti sub bradul frumos impodobit. Ca si Mos Nicolae, Mos Craciun isi noteaza de-a lungul anului faptele bune si cele rele ale copiilor intr-o carte magica (dupa unele traditii fiind ajutat de catre micii spiridusi), pentru ca in dimineata Craciunului sa stie care dintre copii merita daruri frumoase. In timp ce Mos Nicolae aduce mici daruri – dulciuri, fructe – de la Mos Craciun, cei mici au asteptari mai pretentioase!
Asadar, cei mici care au fost cuminti vor primi negresit de la Mos cate un meritat dar in dimineata Nasterii Domnului. S-a vorbit si despre frumosul brad de Craciun – acest obicei are origini vechi, probabil provenite de la popoare nordice – dar si in cadrul traditiilor vechi romanesti se intalnea obiceiul impodobirii bradului (copac cu multiple semnficatii in mitologia romaneasca, printre care forta, generozitate, viata lunga) cu ocazia nuntii sau a inmormantarii unui om; bradul simboliza astfel comuniunea omului cu natura. In ziua de astazi, lumea respecta acest obicei, oferindu-le copiilor, dar si celor mari bucurie si veselie. Timpul petrecut in familie la impodobirea bradului este pretios si unul din putinele momente cu adevarat magice in viata copiilor.
Personaje mitologice populare de provenienta crestina, Mos Ajun si Mos Craciun stau in centrul tuturor traditiilor prilejuite de sarbatoarea nasterii lui Isus Cristos, traditii romanesti de Craciun care, prin repetarea lor, recupereaza momente unice ale istoriei umanitatii.
VIDEO: Mersul cu Steaua, una dintre traditiile romanesti de Craciun:
