Turnul lui Ştefan cel Mare este unul dintre simbolurile oraşului Piatra Neamţ. Este un turn-clopotniță, situat în nord-vestul Bisericii Sfântul Ioan, cele două edificii făcând parte din complexul de arhitectură “Curtea Domnească”. Turnul a fost construit în 1499, la un an după ce biserica a fost sfinţită.

Turnul lui Ştefan cel Mare a atras atenţia şi scriitorilor, George Călinescu descriindu-l ca fiind un “turn zvelt, octagonal, pe soclu patrulater”, care “apară ca o suliţă această mică fortăreaţă”. Turnul are forma unei prisme, cu o înălţime de 19 metri, care şi-a îndeplinit de fiecare dată scopul pentru care a fost construit – în el s-au refugiat oamenii atunci când au avut nevoie şi tot el a fost una dintre armele de apărare împotriva atacurilor duşmanilor.

Parterul turnului este o cameră cu boltă semicilindrică, având pe pereţii din sud şi vest două ferestre mici. În încăpere, se intră direct, chiar pe latura estică. Parterul şi primul etaj erau legate printr-o scară mobilă, care a fost, între timp, înlocuită cu una metalică. O scară interioară fixă ducea până la camera clopotelor. Aceasta iese în evidenţă prin arcele de susţinere şi pandantivii de colţ, dar şi prin cele patru clopote de dimensiuni diferite. Cel mai mare dintre ele are o sonoritate unică şi a fost construit în secolul al XVII-lea, un al doilea a fost turnat în secolul al XIX-lea, iar ultimele două au fost realizate în 1979, de un meşter din Târgu Neamţ.

Turnul lui Ştefan cel Mare a fost construit din piatră brută şi câteva brâuri de cărămidă, care străbăteau această piatră. Nu au fost efectuate modificări foarte importante, astfel că forma sa iniţială s-a păstrat până în zilele noastre. Construcţia a fost întărită cu patru contraforturi care, pe lângă scopul precis de apărare, scoteau şi încă scot în evidenţă proporţiile clar definite şi detaliile arhitecturale. Decoraţiunile sunt prezente datorită brâurilor de cărămidă şi a firidelor din partea superioară. Pe faţadă, încă se pot observa o serie de discuri de dimensiuni mici, realizate din teracotă smălțuită şi colorată.

La jumătatea secolului al XIX-lea, Turnul lui Ştefan cel Mare a fost supraînălţat, iar noul nivel a devenit o încăpere pentru cei care erau denumiţi “păzitorii de foc”. În anul 1861, a fost deschisă o listă de subscripţie publică menită să cumpere şi să monteze un orologiu în vârful turnului. Există două ipoteze cu privire la primul ceas de pe turn: unii spun că a fost adus tocmai din Viena, în timp ce alţii spun că a existat o tăbliţă pe care scria că ceasul a fost dăruit de Vasile Miteanu, în memoria tatălui său.

Mecanismul ceasului de pe Turnul lui Ştefan cel Mare a fost schimbat de mai multe ori de când a fost prima dată montat. Cel pe care îl putem vedea astăzi a fost instalat în anul 1920, fiind făcut pe comandă. Până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, a funcţionat fără încetare. A fost reparat în anii 1960, după care a funcţionat până în 1975, apoi a fost din nou reparat în 1980 şi a funcţionat până în 1989. Ultima dată când a fost reparat a fost în 2006, iar de atunci a arătat tot timpul ora corectă.

Chiar dacă nu mai este cea mai înaltă clădire din oraşul Piatra Neamţ, Turnul lui Ştefan cel Mare rămâne un edificiu cu o importanţă istorică deosebită şi unul dintre simbolurile oraşului.

turnul-lui-stefan-cel-mare.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ