Marile temple din cetatea antica greaca Akragas, ce dateaza inca din secolul al V-lea i.Hr. formeaza Valea Templelor, insa aceasta denumire este oarecum nepotrivita, deoarece fascinantele temple sunt asezate pe o creasta stancoasa de munte, aflata intocmai la sud de acropola de la Agrigent. Majoritatea acestor contructii au fost ridicate in secolul al V-lea, insa putine sunt cele care au rezistat in fata incendiului provocat de cartaginezi in anul 406 i.Hr., cand multe dintre aceste temple dorice au fost distruse. Chiar si asa, din fericire, structurile au fost mai apoi restaurate de romani undeva prin secolul I. i.Hr. Indreptate spre rasarit, templele adapostesc in cella – camera interioara – cate o statuie de cult, aceasta fiind prinsa, la rasarit, intr-un joc formidabil de lumini.

Toate constructiile din Valea Templelor au o arhitectura similara, fiecare structura avand sase coloane in partea frontala, cu exceptia templului care a fost ridicat in cinstea lui Zeus Olimpianul, care are sapte semicoloana incastrate in perete. Asezate de-a lungul crestei stancoase de munte, mai cu seama de la rasarit spre apus, templele au fost construite in cinstea mai multor zeitati, cum ar fi Hera Lavinia, Concordia, Zeus Olimpianul, Castor, Pollux, Hercule si Hefaistos. Dar templul care s-a pastrat cel mai bine este cel al Concordiei, frizele de deasupra coloanelor, spre exemplu, fiind conservate in stare intacta. Templul Concordiei a fost transformat in biserica in secolul al VI-lea d.Hr.

Pe de alta parte, important de mentionat este si cea mai veche constructie din Valea Templelor. Este vorba despre sanctuarul zeitelor htonice Persefona si Demetra, aceasta din urma fiind mama primei zeite. Acesta a fost ridicat undeva prin secolul al VII-lea, desi unii cercetatori sunt de parere ca ar fi fost construit in secolul al VI-lea i.Hr. In sfarsit, sanctuarul dedicat zeitelor htonice Persefona si Demetra este format din cateva mici altare, de altfel, superbe prin elementele lor arhitectonice.

In schimb, cel mai mare templul din Agrigent, Sicilia, este cel dedicat lui Zeus, ridicat in a doua jumatate a secolului al VI-lea i.Hr. Aceasta structura urmeaza planurile in baza carora au fost construite si celelalte temple, numai ca templul inchinat lui Zeus a fost ridicat cu semicoloane si, in afara de acest detaliu extrem de important, zidurile aveau, odinioara, blocuri de piatra, acestea avand forma unor personaje masculine. Rolul acestei interpretari era de a sugera puterea masculina, mai ales ca aceste blocuri de piatra sustineau greutatea de deasupra lor cu ajutorul mainilor acelor personaje. Sculpturi splendide decorau frontoanele, iar fiecare scena ilustra lupta dintre zei si uriasi. Mai mult decat atat, pe parte dinspre apus, se regasea o scena in care era descrisa caderea cetatii Troia.

Un alt aspect de care trebuie sa tinem seama este legat de faptul ca, la acele vremuri, in aceasta regiune nu exista marmura, si tocmai de aceea structurile din Valea Templelor au fost construite din tuf. Deloc intamplator, cu atat mai mult cu cat acest material avea un aspect brut, se presupune ca aceasta piatra, din care templele au fost construite, a fost acoperita cu un strat de stuc pictat, folosindu-se culori cat mai vii pentru a ascunde detaliile rudimentare ale tufului.

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ