10 descoperiri ştiinţifice impresionante ale anului 2018 reprezintă doar o parte a excepţionalului progres pe care l-a înregistrat anul precedent, în domenii precum medicina, călătoria în spaţiu, arheologia, nutriţia, ştiinţele pământului, informatica, robotica, genetica etc.
Specialiştii din diverse zone de cercetare spun tot mai insistent că omenirea se află, în prezent, la un moment crucial: fie se va acţiona categoric pentru a proteja natura şi incredibila sa varietate, pentru a duce mai departe ceea ce s-a creat, gândit, înţeles de-a lungul timpului, fie rezultatul milioanelor de ani de evoluţie şi speranţă se va disipa în indiferenţa unora şi spre suferinţa tuturor. Realizările anului trecut sunt o dovadă în plus că stă în puterea omului să-şi construiască o lume pe măsura inteligenţei cu care a fost înzestrat. Iată 10 descoperiri impresionante ale anului 2018:
Secvenţierea ARN single-cell – a fost declarată, de către revista Science, descoperirea majoră a anului trecut, una dintre cele 10 descoperiri ştiinţifice impresionante ale anului 2018. Această metodă de secvenţiere de nouă generaţie (RNA-seq) permite citirea ADN-ului dintr-o celulă bază cu bază, facilitează înţelegerea splicing-ului alternativ al genelor (care vizează crearea de proteine dintr-o genă unică), evidenţiază schimbările în exprimarea genetică (felul în care informaţia ereditară stocată în gene este valorificată în sinteza unor proteine) şi va avea un impact major în observarea schimbărilor care se produc într-o celulă în cazul diverselor boli, mai ales în formele de cancer, ajutând la alegerea tratamentului cel mai potrivit. Secvenţierea ARN single-cell va avea un impact semnificativ şi în tratarea bolilor neuronale, în analiza felului în care anumite celule din sânge reacţionează la vaccinuri.
Un nou medicament, bazat pe structurile ADN, care vizează tratamentul cancerului, a fost aprobat de FDA (Food and Drug Administration, SUA). Medicamentul se numeşte Vitrakvi şi a fost conceput de compania farmaceutică Loxo Oncology. A fost testat deja, cu rezultate foarte bune, pe pacienţi cu cancer de colon, plămâni, de sân şi tiroidă. Acest medicament nu vizează cancerul legat de un anumit organ, ci apelează la biomarkeri – caracteristici moleculare, anatomice, fiziologice, biochimice, care se pot măsura şi evalua obiectiv, pentru a indica un proces biologic patologic sau normal. La 17% dintre pacienţii testaţi, tumoarea a dispărut complet, iar la restul s-a contractat semnificativ. Singura problemă care trebuie rezolvată este costul acestui medicament/tratament, care, la momentul actual, se ridică la 346 de mii de euro anual.
Roboţi medicali, de o mie de ori mai mici decât firul de păr, pentru tratarea tumorilor – au fost concepuţi de către o echipă de cercetători de la Universitatea Arizona, SUA, şi de la Academia de ştiinţe din China. Robotul se injectează şi călătoreşte prin sânge, atacând doar celulele bolnave. Testele s-au făcut, până acum, pe şoareci şi pe porci şi au avut rezultate excepţionale, ceea ce justifică prezenţa acestei tehnici în top 10 descoperiri ştiinţifice impresionante ale anului 2018. O astfel de tehnologie va putea fi utilizată pentru tratarea diverselor tipuri de cancer.
Viaţa în spaţiu, ca şi orice fel de alte experienţe stresante, afectează definitiv expresia anumitor gene şi aspecte legate de profilul psihologic – este concluzia la care au ajuns cercetătorii NASA, în urma unei misiuni spaţiale la care a participat astronautul Scott Kelly, care a stat la bordul ISS (Internaţional Spaţiale Station) 340 de zile, comparându-se diferite date legate de sănătate cu ale fratelui său, Mark Kelly, rămas pe Terra. S-a constatat astfel că, deşi născuţi cu aceleaşi gene, în cazul lui Scott Kelly, timpul petrecut în spaţiu a modificat ireversibil 7% din expresia genelor, dovadă a felului în care corpul reacţionează la influenţele mediului înconjurător, ceva similar cu ceea ce se întâmplă cu un om când trece prin perioade de stres puternic sau când escaladează înălţimi periculoase sau face, de exemplu, scufundări riscante. Coordonatorul echipei de medici, care s-a ocupat de acest studiu, sublinia că: “În toate cazurile în care corpul uman este supus unor experienţe-limită, se activează un răspuns imunitar, corpul “gândind” că trebuie să se apere. Studiul este în desfăşurare, se află în top 10 descoperiri ştiinţifice impresionante ale anului 2018, urmând ca alte date să fie publicate în cursul acestui an, vizând şi felul în care se modifică profilul psihologic al unui individ supus unor asemenea experienţe.
Un nou tip de auroră boreală a fost identificat – este vorba de o ciudată auroră, care nu seamănă cu celelalte, un fenomen necunoscut până acum, botezată “Steve” (prescurtare de la “Strong Thermal Emission Velocity Enhancement”), aceasta deplasându-se mult mai la sud decât celelalte. Cercetătorii de la Goddard Space Flight Center, NASA, spun că această auroră boreală, de culoare violet, cu margini verzi, este dificil de observat, manifestându-se pentru scurt timp, aproximativ o oră. Interesant este faptul că “Steve” călătoreşte pe un câmp magnetic diferit de al celorlalte aurore boreale, de aceea se poate vedea la latitudini mai joase. Pentru specialişti, această descoperire deschide drumuri noi în cercetarea câmpurilor magnetice ale Pământului şi a felului în care acestea interacţionează cu particulele din spaţiu.
Cea mai puternică rachetă concepută vreodată a fost lansată de NASA, în martie 2018, de la Cap Canaveral, Florida, iar acum se află dincolo de planeta Marte – se numeşte Flacon Heavy, făcută după modelul Tesla Roadster, realizat de către cei de la Tesla.Inc, are un lansator reutilizabil şi are în dotare 27 de motoare. Flacon Heavy are o înălţime de 23 de etaje şi forţa cu care a fost lansată este echivalentul a 2700 tone de TNT. Marea reuşită a acestui proiect constă în lansatoarele reutilizabile, cele laterale aterizând în securitate, aşa cum fusese prevăzut. Un flux video în direct, impresionant, a fost transmis, de asemenea, de la bordul rachetei. Remarcabil este şi faptul că racheta a trecut cu succes şi prin centura magnetică Van Allen, care înconjoară Terra. Elon Musk, fondatorul Space X, declara, la momentul lansării, că Falcon Heavy este dovada că “lucrurile nebuneşti pot să se întâmple”.
Pe Planeta Marte se află un lac cu apă sărată, cu un diametru de 20 de kilometri, sub calota glaciară care o acoperă – susţin oamenii de ştiinţă italieni. Dacă această supoziţie se va adeveri, va fi, cu siguranţă, una dintre cele 10 descoperiri ştiinţifice impresionante ale anului 2018, după cum declară Cassie Stuurman, geofizician la Universitatea din Texas. Roberto Orosei, de la Institutul Naţional de Astrofizică, din Italia, care a publicat articolul pe această temă, în revista Science, susţine că există deja dovezi solide despre existenţa unui astfel de lac şi că, mai mult, este foarte probabil să fie un fel de habitat, care să conţină microorganisme şi substanţe chimice asemănătoare cu cele de pe Terra. Ideea pe care o susţin majoritatea cercetătorilor este că Planeta Rosie, aşa cum este cunoscută astăzi – rece, deşertică şi aridă – în urmă cu miliarde de ani a fost un spaţiu propice vieţii. Nu întâmplător, astăzi, se construiesc scenarii care ar putea deveni realitate într-un viitor nu foarte îndepărtat. Elon Musk, cel care a coordonat lansarea celei mai puternice rachete din lume – Flacon Heavy – lucrează deja la un proiect de colonizare a Planetei Marte cu un milion de oameni, în următorii 50 de ani. China se pregăteşte, de asemenea, să lanseze o misiune pe Marte în 2020. Emiratele Arabe vor să construiască pe Marte, în viitorii 100 de ani, un oraş locuibil. Evident, şi NASA desfăşoară mai multe proiecte legate de felul în care Marte ar putea fi colonizată în următoarele decenii.
O particulă-fantomă, un neutrin, a fost descoperită în Antarctica, aceasta relevând existenţa uneia dintre cele mai dinamice surse de radiaţii din Univers. A fost identificată în septembrie 2018. Astronomii au descoperit această particulă cu ajutorul unui IceCube, un ansamblu de senzori plasaţi în gheaţa Antarcticei. În urma unor îndelungi cercetări, au ajuns la concluzia că sursa unei astfel de particule este un “monstru”galactic, pe care l-au numit “blazar” – o gaură neagră în rotaţie rapidă, de milioane de ori mai mare decât soarele, de exemlu, care înghite gaz şi praf cosmic.
Clonarea unei maimuţe este realizarea cercetătorilor de la Institutul de neurostiinte din China, utilizând aceeaşi tehnică pe care au folosit-o, în urmă cu 20 de ani, cei care au clonat oaia Dolly. Ei au subliniat că preocupările lor nu vizează posibilitatea de a clona fiinţe umane, ci de a progresa în studiul bolilor şi în obţinerea de medicamente mai eficiente. Tot în 2018, în laboratoarele Universităţii din Pekin, s-a născut un şoarece din părinţi de acelaşi sex. Reproducerea asexuată, monoparentală, există la câteva specii de peşti, amfibieni, reptile, dar nu şi la mamifere. Şoarecii obţinuţi nu au trăit decât 48 de ore, dar comunitatea ştiinţifică şi publicul la care au ajuns aceste informaţii sunt preocupate de dimensiunea etică şi socială a unor astfel de experimente, care ar putea conduce la eventuale manipulări genetice asupra embrionilor umani.
După 129 de ani, definiţia kilogramului a fost revizuită, prototipul-etalon al unui kilogram nu va mai fi cilindrul de platină (90%) şi iridiu (10%), păstrat sub un triplu clopot, la sediul Biroului Internaţional de Măsuri şi Unităţi, din Sevres, Franţa, pentru a-l proteja de praf şi pentru ca masa sa să nu varieze. În noiembrie 2018, 57 de ţări au votat reguli noi pentru sistemele de măsurare, în funcţie de constante fundamentale. Etalonul pentru kilogram se va stabili în funcţie de constanta Plank şi, deşi această schimbare nu va afecta viaţa de toate zilele, oamenii de ştiinţă au susţinut revizuirea, ca semn al timpului modern, şi pentru că este importantă în calculele ştiinţifice, de maximă precizie. Au fost redefinite, cu această ocazie, şi amperul (unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric), molul/molecula-gram (unitatea de măsură a cantitatii de substanţă) şi kelvinul (unitatea de măsură pentru temperatură). Noul sistem va intra în vigoare începând cu luna mai 2019.
