10 lucruri ciudate pentru noi, “normale” în alte ţări

10 lucruri ciudate pentru noi, “normale” în alte ţări ne arată că fiecare spaţiu geografic şi cultural are specificitatea sa, că, uneori, diferenţele de mentalitate, obiceiuri, tradiţii sau, pur şi simplu, aspectele legate de viaţa cotidiană pot părea surprinzătoare, insolite, pentru ceilalţi, chiar şi pentru cei obişnuiţi să călătorească sau care sunt mai puţin conservatori.

10 lucruri ciudate pentru noi – scorţişoară pentru danezii necăsătoriţi

În Danemarca, in special in mediile rurale, tinerii care împlinesc 25 de ani, dacă nu sunt căsătoriţi, sunt legaţi de un stâlp sau de un copac şi sunt stropiţi cu scorţişoară. Dacă şi la a 30-a aniversare situaţia este neschimbată, scorţişoara este înlocuită cu piper.

Se pare că obiceiul s-a păstrat de pe vremea vânzătorilor ambulanţi de condimente, care, ocupaţi cu micile lor afaceri şi preocupaţi de obţinerea unor câştiguri pentru traiul zilnic, “uitau” sau amânau căsătoria. Stropitul cu scorţişoară era un fel de a-i aduce în centrul atenţiei şi, după noroc, unii îşi găseau “jumătatea” în urma acestei “expuneri” publice.

Tot în Danemarca, dar cu ocazia nunţii, de data aceasta, există obiceiul, pentru ca evenimentul să fie de bun augur, ca atunci când mirele lipseşte din spaţiul unde are loc petrecerea, invitaţii să sărute mireasa sau invers, mirele să fie sărutat de nuntaşe, în lipsa miresei.

Lucruri ciudate pentru noi, fireşti în Turcia

Turcia este o ţară interesantă şi o destinaţie de vacanţă preferată şi de mulţi români. Pentru cei care călătoresc în acest spaţiu geografic, istoric şi cultural, este bine de ştiut că turcii respectă şi astăzi o serie de obiceiuri pe care şi cei care le sunt oaspeţi ar trebui să le cunoască,

De exemplu, în casele turcești este interzis să intri cu pantofi (aşa cum nici într-o moschee ei nu intră nicodata încălţaţi). Spre deosebire de alte țări europene, unde nu există acest obicei (dimpotrivă, este nepoliticos să le ceri invitaţilor să se descalţe) şi unde doar pantofii celor care locuiesc în casa respectivă pot fi puşi într-un dulap special pentru încălțăminte, turcii își scot pantofii la intrarea într-o casă, gazda oferindu-le întotdeauna papuci.

De asemenea, este nepoliticos să refuzi un ceai turcesc (pe care ei îl consumă la orice oră din zi), deoarece faptul că ți se oferă înseamnă că vor să stea cu tine și să vorbească. Nepotrivit este, în această ţară, şi să-ţi arăţi afecţiunea în public. Gesturile, zâmbetul trebuie să fie reţinute, politicoase.

Pisicile sunt respectate și binevenite peste tot în Turcia. Oamenii au grijă de ele, oferindu-le hrană, apă curată și un adăpost sigur. Istanbulul este cunoscut drept “orașul pisicilor” şi nu este deloc ciudat, în această ţară, să găsești pisici care trag un pui de somn liniştite şi nederanjate, în cafenele, restaurante sau magazine.

În Asia, nimeni nu se grăbește

Ca europeni, ne-am obişnuit cu un ritm de viaţă alert. Niciodată “nu avem timp”, planificăm, estimăm, facem strategii, acordăm importanţă şi timp unor chestiuni derizorii, ne agităm, ne lamentăm şi o luăm în fiecare zi de la capăt.

În Asia, nimeni nu se grăbeşte şi acesta este unul dintre acele lucruri ciudate pe care-l poate sesiza cineva care nu aparţine civilizaţiei orientale. Desigur, există şi acolo mari aglomerări urbane şi foarte active, ritmul vieții poate fi rapid în anumite domenii sau medii, similar altor mari orașe din lume, dar, în general, ritmul de viață pare să fie mai lent comparativ cu alte regiuni ale lumii, iar acest lucru are mai multe explicaţii:

• Filosofia orientală – multe culturi asiatice, precum cea chineză, japoneză sau indiană, sunt influențate puternic de vechea filozofie orientală, care pune accent pe armonie, echilibru și contemplare. Ideile din filozofi precum Confucius, Laozi/ Lao Tzu sau Buddha pun accentul pe trăirea prezentului, pe introspecție și pe găsirea echilibrului în viață.
• Valori culturale – culturile asiatice pun in prim plan valorile ancestrale, precum respectul pentru vârstnici, pentru familie și tradiții. Aceste valori încurajează o abordare mai lentă a vieții, în care timpul petrecut alături de cei dragi primează.
• Relațiile interpersonale – în multe societăți asiatice, relațiile interpersonale și comunitatea sunt extrem de importante. Oamenii învestesc timp și efort în relații, iar acest lucru poate duce la o abordare mai relaxată a timpului și la prioritizarea legăturilor sociale.
• Adaptare la ritmurile naturii – unele culturi asiatice sunt mai conectate la ritmurile naturii și la sezoane. Acestea pot influența ritmul vieții, făcându-l mai puțin orientat spre grabă și mai deschis spre adaptare la schimbările naturii.

Un fel de a-ţi arăta aprecierea pentru mâncarea pe care o consumi

În Occident, este nepoliticos să faci zgomot în timp ce mănânci. În schimb, în Japonia, este cel mai natural lucru, atunci când consumi tăieței sau supă, deoarece este un semn de apreciere faţă de gustul mâncării.

De asemenea, japonezii consideră că un bol cu mâncare trebuie ţinut în mână şi nu pe masă. Lichidul din bol se bea direct, iar pentru ingredientele solide – carne, fructe de mare, ciuperci etc. – folosesc beţişoarele, care le permit să ia cantităţi mici de mâncare, pe care o mestecă minuţios, fără grabă. Pentru ei, statul la masă nu este numai o necesitate, ci şi un ritual, care îi ajută să nu consume excesiv.

Tradiţia folosirii beţişoarelor din lemn, bambus, mai nou, plastic (“hashi”, în japoneză, “kuàizi”, în chineză) pe post de tacâmuri, în Japonia şi în celelalte ţări asiatice, este veche de peste trei milenii.

Un pui de somn în timpul serviciului – semn de muncă asiduă

Unul dintre cele 10 lucruri ciudate pentru noi se referă la un obicei banal în Japonia. Japonezii sunt cunoscuţi în lumea întreagă pentru hărnicia şi seriozitatea lor. Dacă, în lumea occidentală, dormitul la locul de muncă înseamnă o conduită greşită, jenantă, care ar putea fi urmată de sancţiuni disciplinare, în Japonia, adormitul în timpul programului (“inemuri”) este un motiv de mândrie şi un semn de muncă grea.

Există şi locuri special amenajate pentru “inemuri”, deoarece “ se consideră că astfel de momente de “aţipire” (un somn uşor, din care cel care doarme se poate trezi cu uşurinţă) întineresc şi limpezesc mintea, ajută la clarificarea ideilor şi la concentare, cresc productivitatea, creează bună dispoziţie.

“Inemuri” reprezintă motiv de mare laudă, mai ales dacă sunt practicate de cei care ocupă funcţii de conducere, cu mare responsabilitate. Dacă suntem atenţi, vom putea vedea în unele transmisiuni TV, figuri japoneze de mare profil care par să tragă un pui de somn în timpul evenimentelor sociale și publice.

Studenții pot practica, de asemenea, “inemuri”, în timp ce studiază pentru examene istovitoare și încearcă să avanseze în sistemul educațional japonez.

Rostogolitul brânzei în Regatul Unit

Cooper’s Hill Cheese-Rolling and Wake este unul dintre cele 10 lucruri ciudate pentru noi, fireşti în Regatul Unit, o competiție care se desfăşoară în unele zone rurale, din Marea Britanie, cu originea în localitatea Cooper’s Hill. Este un obicei foarte viu şi astăzi, care are loc primăvara.

Participanţii la competiţie (care, în prezent, vin şi din alte părţi ale lumii) coboară alergând pe un deal de 200 de metri, foarte inclinat, urmărind o roată uriașă de brânză, care poate atinge viteze foarte mari, chiar şi de 100 kilometri/ oră. Prima persoană care trece linia de sosire este fericita câştigătoare a rotii de brânză.

Potrivit documentelor, tradiţia aceasta are o vechime de peste 600 de ani şi, iniţial, a avut legătură, probabil, cu revendicarea drepturilor de pășunat pe terenul comun și din jurul dealului Cooper, alții cred că ar fi putut fi un ritual de fertilitate.

Tradiţie unică de Crăciun în Slovacia – peştele din baie

În Slovacia, pentru că peştele este nelipsit de pe masa de Crăciun, există obiceiul bizar ca acesta (de obicei, crap) să fie ţinut să înoate în cada din baie câteva zile. Această practică ar ajuta crapul să-și curețe sistemul digestiv. Neplăcut este faptul că, în acest timp, familia trebuie să împartă baia cu peştele.

10 lucruri ciudate pentru noi – Festivalul Takanakuy, Peru

Odată pe an, la 25 decembrie, de Crăciun, oamenii din provincia peruană Chumbivilcas, îmbrăcaţi în haine tradiţionale, pe care sunt desenate simboluri specifice din regiunea Munţilor Anzi, se bat în ringuri de luptă, pentru a rezolva conflicte vechi și a începe noul an eliberaţi de astfel de “datorii”. Unii consideră, paradoxal, că este şi o formă de a construi şi a susţine o societate paşnică.

Cei care luptă se strigă pe nume, la începutul și la sfârșitul luptei, adversarii trebuie să dea mâna sau să se îmbrățișeze. În timpul luptelor, se cântă “waylilla”, reprezentativă pentru tradiţia prehispanică şi formă de protest a indigenilor (Revolta Wak’as) în perioada de impunere a creştinismului.

Provincia Chumbivilcas nu are mai mult de 300 de locuitori, dar la festival participă peste 3000 de oameni anual, pentru a urmări luptele.

10 lucruri ciudate pentru noi – Obiceiul Thaipusam, din Malaezia

În Malaezia, ţară din sud-estul Asiei, dar şi în unele regiuni din India, Sri Lanka, Indonezia, Singapore, hinduşii păstrează un ritual legat de Luna plină din ianuarie/ februarie, când au loc procesiuni prin care se celebrează legenda zeiţei Parvati – zeiţă a puterii, energiei, frumuseţii, devotamentului, maternităţii, distrugătoare a răului.

Ceremonia Thaipusam (denumire care vine de la “Tamil”, numele Lumii pline, şi “Pusam”, numele stelei care se află in cel mai înalt punct, în timpul festivalului) începe dimineaţa, când participanţii aduc ofrande la templul zeiţei, intonând imnuri şi rugăciuni, după ce, timp de o lună înaintea sărbătorii, se pregătesc spiritual, cu o dietă vegetariană strictă.

Ceea ce este ciudat în cadrul acestui festival este că participanţii, pentru a-şi dovedi devotamentul religios, se înțeapă cu ace şi cuțite, poartă pe umeri statui masive, considerând că atunci când mintea se eliberează de condiţionările lumii materiale, corpul nu simte nicio durere.

10 lucruri ciudate pentru noi, fireşti în alte ţări – Nu treziţi urşii pentru a-i fotografia!

Dacă la noi, “problema urşilor” s-a transformat intr-o adevărată isterie naţională (cel puţin in mass-media), provocând dispute aprinse între cei care-i apără şi cei care-i “condamnă” la moarte pe ursi, dacă intră în contact cu omul (în condiţiile în care ursul brun este o specie protejată în România), în Alaska, funcţionează una dintre cele mai ridicole legi în privinţa acestor animale – este legal să ucizi urşi, dar este ilegal să-i trezeşti pentru a-i fotografia – ceea ce demonstrează că statutul de “om – fiinţă raţională” nu are întotdeauna acoperire în realitate.