8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii – ce ar trebui să nu uităm?

8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, în 2024, la peste un secol de când s-a instituit această zi, stă sub o dublă semnificaţie. Pe de o parte, se celebrează un arhetip al feminităţii, “eternul feminin”, cu tot ceea ce presupune acesta şi pe care orice femeie, într-un fel sau altul, îl întruchipează – iubire, graţie, frumuseţe, curaj, intuiţie, devotament, generozitate, inteligenţă etc.

Este un prilej pentru a arăta, cu mai multă atenţie, fără festivisme şi ideologii, aprecierea și respectul față de femeile din viața noastră – mame, surori, prietene, iubite, colege – un moment potrivit pentru a le mulţumi pentru ceea ce sunt și pentru a le încuraja să-și atingă potențialul maxim.

Pe de altă parte, aşa cum mass-media ne aminteşte, cu insistenţă, în fiecare an, 8 Martie are şi o puternică dimensiune socială şi politică, marcând eforturile făcute de-a lungul timpului pentru emanciparea femeilor, pentru recunoaşterea drepturilor şi contribuţiilor pe care acestea le-au avut la progresul societăţii – un moment de reflecţie asupra realizărilor femeilor și asupra provocărilor cu care se confruntă.

De altfel, Organizaţia Naţiunilor Unite, care, în 1977, a adoptat printr-o rezoluţie a Adunării Generale ONU ca 8 Martie să fie “ Ziua Internaţională a Femeii”, propune în fiecare an o temă/ deviză cu acest prilej, în 2024 aceasta fiind: “Investește în femei: accelerează progresul!”.

8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii – scurtă perspectivă istorică

Existenţa unei astfel de sărbători – Ziua Internaţională a Femeii – i se datorează jurnalistei şi militantei germane Clara Zetkin, care, în 1910, la “Conferinţa Internaţională a femeilor socialiste”, de la Copenhaga, a făcut propunerea pentru instituirea unei Zile a Femeii, după ce, în 1909, Partidul Socialist American hotărâse să marcheze “National Woman’s Day”, ca urmare a faptului că, în anul anterior, la New York, 15 000 de femei defilaseră pentru a cere mai puţine ore de lucru, salarii mai bune şi dreptul de vot.

În 1911, la data de 8 Martie, pentru prima dată Ziua Internaţională a Femeii a fost sărbătorită în Austria, Germania, Elveţia şi Danemarca, iar astăzi, în foarte multe ţări care fac parte din Națiunile Unite.

Cu acest prilej, sunt organizate acţiuni care să aducă în prim plan contribuțiile semnificative pe care femeile le-au adus în diverse domenii, precum știință, artă, afaceri, politică, educație etc., să sublinieze faptul că femeile ar trebui să aibă acces la aceleași șanse și resurse ca și bărbații în ceea ce privește educația, cariera și alte aspecte ale vieții şi că, în ciuda progreselor înregistrate, încă există multe provocări legate de drepturile femeilor.

8 Martie 2024 – “Investește în femei: accelerează progresul!”

Deviza sub care ONU celebrează ziua de 8 Martie, în 2024 – “Investește în femei: accelerează progresul!” – atrage atenţia asupra faptului că o societate nu poate progresa ignorând rolul major al femeilor.

Studiile au arătat, de exemplu, că dezvoltarea economică a lumii este direct legată de creșterea procentului de femei educate. În peste 34 de țări, s-a văzut că educația femeilor şi valorificarea potenţialului acestora a dus la o creștere economică de 50%.

Culorile simbolice ale zilei de 8 Martie

Ziua Internaţională a Femeii, sărbătorită la 8 Martie, are, începând cu anul 1908, când au fost propuse de “ Uniunea Socială și Politică a Femeilor” din Marea Britanie, trei culori simbolice – violet, verde şi alb.

Eva Heller, sociolog german, care a studiat procesul de emancipare a femeii, explica alegerea acestor culori astfel: “Era nevoie de culori care să se refere la viața de zi cu zi, în timp ce aparțineau, fără ambiguitate, sferei feminine […] violet simbolizează sângele regal, care curge în venele fiecărei femei care luptă pentru drepturile sale, pentru conștientizarea libertății și a demnității. Albul semnifică respectabilitate în sfera privată și politică; în sfârșit, verde, speranța unui nou început, iar alegerea trebuia să fie făcută şi în funcţie de culorile pe care toate femeile le aveau în garderoba lor, fără să implice achiziții costisitoare”.

Nu pot fi ignorate însă nici semnificaţiile simbolice consacrate – violetul (amestec egal de albastru şi roşu) este culoarea “ măsurii”, a echilibrului între simţuri şi spirit, între iubire şi înţelepciune; verdele este o culoare liniştitoare, dătătoare de speranţă, culoarea primăverii şi a cunoaşterii profunde a lucrurilor şi a destinului.

Albul este suma culorilor, graniţa între vizibil şi invizibil, expresia transformării, a schimbării, este “culoarea” înţelepciunii şi a progresului. Fiind solar, albul este şi expresia luminii diurne şi a cunoaşterii.

8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii – o continuare mai “prozaică” a unor sărbători ancestrale

Nu întâmplător “Ziua femeii” se sărbătoreşte la începutul lunii martie, odată cu primele semne ale primăverii. Există o corespondenţă tainică între “sufletul feminin” (“anima”/ “suflul vital” , principiu al vieţii), intre “entelehia”/ “starea de împlinire” (în viziunea aristotelică) şi sentimentul renaşterii pe care-l încercăm în fiecare an, în această perioadă.

În antichitatea romană, 1 Martie era prima zi a Anului Nou, dar şi ziua în care se celebra “Kalendae feminarum” (“Calendele Femeilor”) sau “Matronalia” – sărbătoare dedicată zeiţei Iunona (protectoarea căsătoriilor, a tinerilor şi copiilor), dar şi soţiilor aristocraţilor romani – “mater familias”. Dacă zeiţei i se aduceau ofrande, în templele care-i erau dedicate, “matroanele” primeau daruri de la soţii lor, în semn de iubire şi preţuire.

De asemenea, cu această ocazie, Vestalele înnoiau “focul sacru” în templul zeiţei Vesta (ocrotitoarea căminului, dar şi a poporului roman), ca semn al unui nou început.

Tot în Roma antică, Festivalul Bona Dea celebra această zeiţă a fertilităţii (Bona Dea), a femeilor și a sănătății. Festivalul, organizat anual, era dedicat exclusiv femeilor și era interzis bărbaților. Femeile participau la ceremonii și ritualuri religioase, pentru a onora zeița, pentru a aduce fertilitate și bunăstare în viețile lor.

În Grecia antică, Misterele Eleusinei, unul dintre cele mai interesante rituri religioase secrete ale antichităţii greceşti, cu ceremonii și ritualuri desfășurate exclusiv de femei, erau dedicate lui Demeter, zeița recoltei și a fertilității, şi Persefonei, fiica lui Demeter, asociată cu primăvara și recolta. Pentru cei inițiați, renașterea Persefonei simboliza eternitatea vieții care curge din generație în generație.

Festivalul Heraean (Grecia Antică) consta în jocuri sportive organizate în cinstea zeiței Hera (Iunona, la romani), iar participantele erau femei. Aceste jocuri aveau loc în perioada antichității grecești și erau un mod de a onora zeița și de a promova spiritul competitiv printre femei.

Fapte mai puţin cunoscute despre calităţile femeilor si despre Ziua Internaţională a Femeii

• În timp, fiecare ţară a găsit modalităţi specifice, uneori chiar foarte originale, pentru a marca ziua de 8 Martie. Dacă în multe ţări din Occident se organizează mitinguri, proteste etc., în China, de exemplu, bărbații din provincia Guangdong obişnuiesc să poarte rochii și tocuri înalte pentru a urca un munte din apropierea localităţii.
• Ziua Internațională a Femeii are un corespondent – Ziua Internațională a Bărbatului, care este sărbătorită la data de 19 noiembrie, în fiecare an, dar care se bucură de mai puţină popularitate.
• Cele mai mari IQ-uri înregistrate vreodată în lume au aparținut femeilor. Marilyn Vos Savant, editorialist, dramaturg, a fost inclusă în Cartea Recordurilor pentru cel mai mare coeficient de inteligență – 228.
• Contribuțiile femeilor la civilizația umană datează din cele mai vechi timpuri. Dintre cele șapte minuni străvechi ale lumii, două au fost create de femei. Construcţia Mausoleului din Halicarnas a fost dusă la bun sfârşit de Artemisia, regina provinciei Caria (din sud-vestul Asiei Mici). Grădinile suspendate ale Babilonului se datorează Semiramidei, regina asiriană, singurul caz din istoria statului asirian când o femeie accede la putere.
• Femeile au făcut descoperiri și invenții uimitoare de-a lungul timpului, de la Hypathia din Alexandria, prima femeie de ştiinţă din istorie, până în epoca modernă, dar rareori au primit recunoaşterea care le era datorată. Mai aproape de zilele noastre, femeile au fost cele care au inventat şi lucruri devenite indispensabile în viaţa de zi cu zi – scutecele de unică folosință, pungile de hârtie, sticla nereflectorizantă, coșul de gunoi cu pedală, mașina de spălat vase etc.
• Ada Lovelace, matematiciană şi scriitoare britanică din secolul al XIX-lea, este considerată a fi unul dintre primii programatori de computere din lume, prima persoană care a recunoscut întregul potențial al unei mașini de calcul.

Femeia – “cel mai frumos spectacol pe care omul îl poate admira”

Aşadar, indiferent de reprezentarea fiecăruia (evident, subiectivă) despre 8 Martie, dincolo de ideologii, manifeste, programe, devize etc., ar trebui să nu uităm că este o zi în care putem deveni mai atenţi la rostul femeii în lume, în vieţile noastre, în care femeile ar trebui să simtă că sunt iubite, apreciate, admirate, în care am putea să ne amintim că femeia reprezintă, poate, “cel mai frumos spectacol pe care omul îl poate admira” (Alexandre Dumas), că “ea este memoria vie a lumii” (Kheira Chakor), că “din pasiunea unei femei izvoraşte viaţa eternă” (James Clavell).

Tuturor femeilor, La mulţi ani!