A opta minune este o expresie care s-a născut prin analogie cu „Cele șapte minuni ale lumii”, sensul celei de-a doua fiind consacrat încă din antichitate. Se presupune că un anume Philon din Bizanț, un inginer grec de la sfârșitul secolului al III-lea î.Hr. scria cu încântare despre locurile pe care le vizitase, întocmind o listă cu cele șapte lucrări arhitecturale uimitoare prin frumusețea lor și prin valoarea artistică – De septem mundi miraculis.

Un secol mai târziu, Antipater din Sidon, poet grec, a scris o epigramă în care sunt menționate Cele șapte minuni ale lumii. De atunci și până astăzi, Cele șapte minuni ale lumii au fost menționate în tot felul de documente și au rămas în conștiința culturală a lumii, ca dovezi ale unei civilizații antice excepționale.

În timp ce explorăm originea expresiei A OPTA MINUNE, este crucial să ne amintim că limbajul nu este static, ci evoluează împreună cu cultura și istoria. Această expresie, la fel ca multe altele, își trage rădăcinile din admirația și uimirea oamenilor față de realizări remarcabile sau frumusețea naturală. Folosirea ei în comunicarea de zi cu zi adaugă o notă de mister și magnificență, reflectând adesea un sentiment profund de apreciere sau surpriză.

Cele şapte minuni ale lumii
Cele şapte minuni ale lumii

Cele șapte minuni ale lumii sunt: Piramida lui Keops (Giza, Egipt), Grădinile suspendate ale Semiramidei, din Babilon, Statuia lui Zeus din Olympia, Templul lui Artemis, din Efes, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rodos și Farul din Alexandria.

Toate cele șapte minuni ale lumii antice, construite succesiv între, aproximativ, anul 2650 i.Hr. (Piramida lui Keops) și secolul al III-lea i.Hr. (Farul din Alexandria), demonstrează că arhitecții și constructorii, deși s-au folosit de mijloace de lucru rudimentare, au ridicat edificii impresionante. Monumentele respective aveau scopul de a spori popularitatea și influența economică și politică a cetăților/orașelor respective.

Citește și:  Cum este corect – nici cum sau nicicum, nici când sau nicicând, nici unde sau niciunde?

Expresia “A opta minune” se folosește astăzi pentru a face referire la orice altă realizare extraordinară a geniului și a priceperii umane, fie că este vorba de construcții, de invenții, de opere de artă etc. Orice se remarcă prin unicitate sau contribuie în mod semnificativ la progresul civilizației umane se poate numi “A opta minune”, expresie cu valoare de superlativ.

Prin urmare, monumentele antichității rămân “Cele șapte minuni ale lumii”, orice alte realizări memorabile ulterioare nu continuă numerotarea, ci pot fi numite cu expresia “A opta minune”.

A opta minune
A opta minune

În timp, au candidat la rangul de „A opta minunenu numai construcții sau opere de artă, ci și descoperiri sau locuri inconfundabile prin frumusețea lor: Marele zid chinezesc, Orașul Petra din Iordania (tăiat în stâncă), Machu Picchu, orașul incas din Munții Anzi, Peru, Mausoleul de la Taj Mahal, India, Colosseum-ul din Roma, Cascada Niagara, Megaliții de la Stonehenge, Anglia, Stația Spațială Internațională (ISS), Sydney Opera House, Australia, Astrodome-ul din Houston, Texas (un stadion în etaje), Canalul Panama, chiar descoperirea electricității, mai târziu a energiei atomice au fost considerate, fiecare în parte, „A opta minune a lumii”.

În concluzie, A OPTA MINUNE nu este doar o expresie folosită pentru a descrie ceva uluitor, ci este un simbol al frumuseții și excelenței care transcende realitatea obișnuită. Prin înțelegerea originii și a semnificației acestei expresii, ne lărgim orizontul cultural și lingvistic. Pentru a-ți extinde și mai mult cunoștințele despre limbaj și expresii, îți recomandăm să explorezi cum este corect: deasemenea, de-a lungul sau niciun. Acest ghid va îmbunătăți înțelegerea și folosirea corectă a limbii române.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.