Abatia Jerpoint, situata langa Thomastwon, in Irlanda, este un lacas sfant cistercian in ruine, descris ca fiind una dintre cele mai graitoare dovezi ale faptului ca viata monahala a avut un rol esential in dezvoltarea Bisericii Irlandeze, cand primii misionari, chiar si cei din Evul Mediu construiau manastiri in jurul comunitatilor locale. Abatia Jerpoint este, iarasi, monumentul care arata intocmai tendintele religioase ale acelei perioade, vremuri in care aceasta dezvoltare deja ajunsese la apogeu.
Fondata in prima jumatate a secolului al XII-lea, mai cu seama la inceputul anilor 1160 (se mai spune ca ar fi fost ridicata undeva prin anii 1180), de catre conducatorul din Ossory – un regat mic, situat in Kilkenny –, abatia se afla la 2,5 kilometri sud-vest de Thomastwon. Unii istorici au fost de parere ca toti calugarii de aici erau benedictini, insa, in anul 1180, aici functiona o congregatia cisterciana; este posibil ca, pornind de la aceasta ipoteza, istoricii sa fie de parere ca abatia Jerpoint a fost fondata in anul 1180. In fine, acest ordin religios, numit Ordinul Cistercian, care a luat nastere in anul 1098, avea sa se extinda uluitor de rapid in secolul al XII-lea.
Astfel, undeva prin anul 1228, in Irlanda, se aflau deja treizeci si patru de manastiri cisterciane. Viata calugarilor nu era deloc usoara, acestia muncind foarte mult si ducand o viata austera, lipsita de placerile considerate pacate la acele vremuri. Si totusi, in acea perioada, toate manastirile din Irlanda putea sa stranga o avere considerabila, avand sansa de a se ocupa cu activitatile agricole. Aici, la Jerpoint, calugarii cresteau peste si alte animale, drept pentru care chiar se puteau descurca de unii singuri, fara sa mai fie nevoie sa caute hrana in alte locuri.
Mai tarziu, in secolul al XVI-lea, mai cu seama in jurul anului 1540, abatia Jerpoint avea sa intre in insolvabilitate, deoarece vehiculase gresit pretul la lana. Insa acest declin nu a durat mult deloc, cam in aceeasi perioada, veniturile anuale ridicandu-se la 87 de lire, o suma de bani considerata o avere semnificativa. Mai mult decat atat, aceasta suma era indeajuns de mare cat pentru a se impodobi zidurile abatiei, cu basoreliefuri si sculpturi, ceea ce, de altminteri, s-a si intamplat.
Deci, nu ar trebui sa ne mire marea colectie de opere de arta ce pot fi admirate in galeria exterioara. Aici, se pot vedea pietrele de mormant ce au fost sculptate in secolele al XIII-lea, respectiv al XVI-lea, gazduite in minunatele capele. Acestea se afla imediat langa zidul naosului transversal al bisericii. Numai ca si Abatia Jerpoint din Irlanda avea sa treaca prin acea perioada neagra, cand Henric al VIII-lea a desfiintat manastirile. Astfel, calugarii s-au vazut nevoiti sa plece din acest loc, unde investise atata dragoste si munca.
Proprietatea le-a fost data contilor de Ormond, o familie instarita din acea regiune. Din nefericire, dezastrul se apropia tot mai rapid – in cele din urma, cladirea abatiei nu a rezistat in fata timpului, structura sa devenind tot mai slaba si mancata de anii care treceau, pana cand, in anul 1880, a intrat in posesia Biroului pentru Lucrari Publice. In prezent, ruinele sunt deschise pentru turisti, insa, nu trebuie sa ne asteptam la ruine in adevaratul sens al cuvantului, Abatia Jerpoint pastrandu-si mare parte din specificul si grandoarea sa arhitectonica.
