Abrevierile sau prescurtările se folosesc în special în scris, dar, uneori, și oral, din nevoia de a economisi timp și spațiu. Regulile abrevierii sunt diverse – din literele inițiale, din fragmente de cuvinte, unele ușor de descifrat, altele mai greu de decodificat.

Iată câteva exemple de abrevieri admise, dintre cele uzuale:

  • d./D., dl/Dl (domnul), dna/Dna (doamnă), dnei/Dnei (doamnei), dv./dvs./d-voastra/Dv. (dumneavoastră), dlui/Dlui (domnului), dlor/Dlor (domnilor), d-ta (dumneata), d-tale (dumitale), dra/Dra (domnișoară), drei/Drei (domnișoarei), D-sa (Domnia sa), D-sale (Domniei sale), P.S.S. (Preasfinția sa), M.S. (Maiestatea sa) ;

Observație! dnă, dnei, dlui, dlor, dra, drei se scriu fără cratimă și este corect și cu majusculă și cu minusculă, în funcție de context, iar dl se scrie fără punct ;

Observație! În general (existând și unele excepții explicabile prin obișnuință/tradiție), se scriu fără punct abrevierile care păstrează litera finală a cuvântului.

  • p. (pagina), r. (rândul), nr.crt. (numărul curent), d.e. (de exemplu), s.cl. (și celelalte/și ceilalți), s.a.m.d. (și așa mai departe), cca (circa);
  • a.c. (anul curent), l.c. (luna curentă), sec. (secolul), e.n. (era noastră), î.e.n. (înaintea erei noastre), î.Hr. (înainte de Hristos), d.Hr. (după Hristos), a.m. (din latinescul ante meridiem – antemeridian);
  • ss (din lat. sua subscriptione – cu semnătura sa); etc. (din latinescul et caetera – « și celelalte »); trebuie observat că acest cuvânt apare întotdeauna numai în formă prescurtată;
  • abrevieri internaționale – O.K. (formula de aprobare), S.O.S. (semnal de alarmă), cf. (din latinescul confer – « compară », înțeles de multe ori greșit drept « conform ») ; în această categorie se înscriu și denumirile unităților de măsură, ale unor instituții, simboluri ale banilor etc.
  • abrevieri pentru titluri academice: dr. (doctor), prof. (profesor), acad. (academician), drd. (doctorand/doctoranda), mrd. (masterand/masteranda etc.

Observație! Nu este admisă prescurtarea numelor de localități – nu se va scrie niciodată B. Mare (ci Baia Mare), S. Mare (ci Satu Mare), C.de Argeș (ci Curtea de Argeș), M.Ciuc (ci Miercurea-Ciuc) etc. Excepție fac numele de localități care reproduc un nume de persoană – de exemplu, N. Bălcescu/ Nicolae Bălcescu, sau în cazul numelor cu Sfântul/Târgul/Turnu(l) – Sf. Gheorghe/ Sfântu Gheorghe, Tg. Ocna/Târgul Ocna, Tr. Măgurele/ Turnu Măgurele etc.

Abrevierea cuvintelor uzuale în corespondența zilnică și documentele oficiale necesită o înțelegere clară a regulilor și convențiilor limbii române. De exemplu, este important să știm când și cum să abreviem titluri, nume proprii sau termeni tehnici, respectând totodată claritatea și precizia. O abreviere corect utilizată poate îmbunătăți eficiența comunicării, în timp ce o abreviere incorectă poate duce la confuzii sau interpretări eronate.

Pentru a extinde înțelegerea normelor de abreviere și pentru a vă perfecționa abilitățile de scriere, vă invităm să consultați și Cum este corect: aicea sau aici, acuma sau acum. Acest articol oferă sfaturi valoroase și exemple pentru a distinge între formele corecte și cele incorecte, ajutându-vă să evitați greșelile comune și să îmbunătățiți coerența textelor scrise

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.