In sedimentele marine traiesc vietuitoare nevertebrate cunoscute cu numele de adenofori. Acestia nu sunt altceva decat specii de viermi inelati a caror dimensiune variaza de la cativa milimetri pana la 1 m. Specialistii i-au incadrat in clasa Adenophorea si pana in prezent au concluzionat ca exista 12 000 de specii, insa au emis si ipoteza ca numarul lor ar putea fi si mai mare avand in vedere imensitatea sedimentelor de pe fundul marilor si oceanelor.
Consumul de carne insuficient preparată termic este principala cauză a răspândirii acestui parazit, ce poate provoca infecții grave, cunoscute sub numele de trichineloză.
Ce sunt adenoforii și unde trăiesc
Adenoforii sunt nevertebrate care traiesc in toata lumea si nu doar in sedimentele marine (desi este mediul lor preferat), ele apar si pe plante, in corpul animalelor, in jurul zonelor cu vegetatie si in solul umed, in apropierea apelor.
Trichinella spiralis – Caracteristici și mod de răspândire
Trichinela este un vierme cilindric foarte mic, face parte din categoria adenoforilor, are lungimea de 1 mm si denumirea stiintifica de Trichinella spiralis. Acesta este un vierme parazit, traieste in corpul micilor mamifere si mai ales apare la sobolani. De asemenea, trichinela poate infecta porcii care au obiceiul sa scurme in sol si astfel riscul sa ingere acest vierme este foarte ridicat.
Astfel in fiecare an milioane de oameni sufera de infectii cu astfel de viermi deoarece consuma carne de porc infectata si insuficient preparata. Acest vierme ataca oamenii si animalele si daca intoxicatia e grava apar leziuni musculare, iar uneori se poate ajunge si la moarte.
Cum afectează Trichinela sănătatea umană
Conform specialistilor acest parazit a fost adus in Europa din China, in sec. al XIX-lea. Viermele adult are corpul cilindric si nesegmentat. In momentul in care ajunge in corp, mai exact in intestin, trece in tesuturi, in sistemul circulator si limfatic. Larvele acestui vierme pot supravietui o perioada lunga de timp in corpul unui animal desi acesta este mort, mai ales daca temperatura este scazuta, in lunile de iarna.
In mediul natural, cele mai expuse animale salbatice la infectii cu trichinela sunt ursii, porcii mistreti, bursucii si altele. Cei care prefera carnea de vanat trebuie sa o consume bine preparata si nu partial cruda. Larvele acestui vierme sunt distruse doar la temperatura de 80 grade Celsius. In carnea sarata, afumata sau conservata dar netratata termic larvele rezista, nu mor si astfel pot ajunge foarte usor in intestinul persoanei care consuma astfel de produse.
Măsuri de prevenire a infecției cu Trichinela
In cazul unei infectii usoare primele simptome apar la o luna, in cazuri mai grave, cand infectia este severa apar semne de boala la 7-10 zile. Principalele simptome la infectia cu trichinela in cazuri mai putin severe sunt: umflarea fetei, hipertermia sau cresterea temperaturii la 38-40 grade Celsius, tusea uscata, durerile musculare, durerile lombare, de col uterin, diareea, durerile abdominale, greata si voma.
Uneori apar si eruptii cutanate, la ochi si in jurul unghiilor. In cazuri grave apar simptome mai greu de suportat ca de exemplu: diaree, dureri abdominale, halucinatii, insomnie, delir, nervozitate, febra, cresterea temperaturii corpului la 40-41 grade Celsius, dureri musculare si edem. In cazuri mai rare persoana infectata poate dezvolta anumite complicatii si ajunge la deces. Cea mai frecventa complicatie este miocardita alergica.
Pentru tratamentul acestei boli se recomanda folosirea unor medicamente antipiretice, antihistaminice, analgezice, dar si administrarea de suplimente de calciu, rutina si acid ascorbic. Tratamentul este stabilit de medic in functie de fiecare pacient in parte si dozele trebuie strict respectate.
Impactul economic și social al infecțiilor cu Trichinela
Infecțiile cu Trichinella spiralis au un impact semnificativ asupra economiei și sănătății publice. Industria cărnii suferă pierderi considerabile din cauza testării riguroase a produselor din carne de porc și din cauza retragerilor de pe piață a loturilor suspecte.
În comunitățile rurale, unde consumul de carne de porc tradițională este ridicat, infecțiile pot duce la costuri medicale ridicate și chiar la scăderea productivității muncii. Educația sanitară, implementarea normelor stricte de igienă și utilizarea testelor veterinare pot reduce considerabil incidența bolii.