Alimentele 3D – revoluţia din bucătărie se produce chiar acum

Alimentele 3D sunt deja o realitate, câştigă tot mai mult teren în epoca actuală şi vor produce o adevărată revoluţie în modul nostru de a ne hrăni, fie că este vorba de alimentele de acasă, din propria bucătărie, sau de cele din restaurante, bistrouri, braserii, pub-uri etc.

Mulţi îşi amintesc, probabil, celebrul sintetizator alimentar din filmul science-fiction “Star Treck”, din anii 1960 – un dispozitiv capabil să transforme orice moleculă în aliment comestibil. Astăzi, imprimarea alimentară 3D funcţionează şi, chiar dacă este la începuturi, într-un timp foarte scurt se va extinde pe scară largă.

Alimentele 3D – primele experimente

Tehnologia pentru alimentele 3D a debutat în anii 1990, când s-au proiectat imprimante capabile să suprapună mii de straturi dintr-un material dat, pentru a obţine un obiect fizic, pornind de la un fişier digital, tehnologie interesantă şi provocatoare pentru o mulţime de domenii.

În aceeaşi perioadă, NASA a început cercetările pentru alimentele 3D, în vederea asigurării acestei tehnologii pentru misiunile spaţiale. În 2013, s-a trecut la o altă etapă – “Programul alimentar avansat” – atfel încât astronauţii să fie bine hrăniţi în timpul misiunilor lungi.

Pe baza unui contract de 125 000 de dolari, Compania Systems Materials Research Corporation lucrează la realizarea unei imprimante alimentare care să printeze alimente pentru călătoria pe Marte. Utilizând materii prime în capsule preambalate, imprimanta alimentară va combina diferite ingrediente pentru mai multă varietate a produselor imprimate, inclusiv, de exemplu, o pizza gătită în 70 de secunde.

O companie israeliană, specializată în culturile în vitro şi preocupată de dezvoltarea alimentaţiei 3D, a reuşit să “imprime” carne la bordul ISS (International Space Station), platforma de observaţie astronomică şi port de acostare pentru navete spaţiale mici.

Alimentele 3D în anii 2000

În ultimii trei ani, începând cu 2017, ritmul de progres în privinţa alimentelor 3D a cunoscut o dinamică fără precedent. O echipă de cercetători de la o universitate din Singapore a pus la punct o metodă pe bază de “cerneală”, pentru imprimarea 3D a ciocolatei, la temperatura camerei.

Un sef-bucatar de trei stele a deschis, în 2018, în Olanda, primul restaurant exclusiv cu alimente 3D. O bucătărie deschisă permite clienţilor să vadă cum le sunt preparate alimentele 3D. Nimic artificial în 3D Food Printing, ingredientele sunt proaspete, mai mult, sunt valorificate diverse resturi alimentare, evitându-se astfel şi risipa.

O companie sud-africană a conceput o imprimantă alimentară 3D, în care se pot procesa fructe şi legume care nu corespund normelor şi sunt aruncate de marile magazine. În fiecare dintre ţările occidentale, de pildă, în medie, din 10 milioane de tone de deşeuri alimentare, 1,2 milioane de tone sunt fructe şi legume aruncate la gunoi pentru că au căzut la sortare, sunt degradate sau deteriorate.

Consumatorii/cumpărătorii au tendinţa de a asimila aspectul alimentelor cu gustul şi calitatea, aşa încât este foarte probabil ca un morcov, un cartof sau un alt fruct, pătate, să rămână pe raft. În Africa de Sud, peste 30% dintre fructele şi legumele comestibile sunt respinse înainte de a fi expediate în supermarket-uri. Compania sud-africană care a lansat imprimanta alimentară 3D susţine că aceasta este modalitatea ideală de a reduce risipa de alimente.

În Suedia, municipalitatea din Halmstad intenţionează să folosească alimentele 3D pentru hrana din instituţiile care găzduiesc si ingrijesc oameni în vârstă. Aceste alimente sunt mai uşor de înghiţit şi de digerat, iar aspectul este foarte apetisant. În plus, alimentele 3D pot fi adaptate cu uşurintă la diverse diete, de exemplu, cele fără gluten, atât de importante pentru sportivi şi pentru regimul impus de anumite boli.

În prezent, cercetătorii sud-coreeni lucrează la crearea unei imprimante 3D, pe care au şi prezentat-o la Reuniunea anuală “Experimental Biology”, de la San Diego, care să producă orice aliment corespunzător nevoilor noastre nutriţionale. O simplă apăsare de buton şi un platou cu alimentele 3D dorite se va “imprima” imediat.

Alimentele 3D – Paste şi sucuri 3D

La Expoziţia Universală de la Milano, Barilla, o celebră companie alimentară, care produce, printre altele, şi paste făinoase, sosuri şi biscuiţi, a prezentat uimitoarele sale produse 3D, realizate cu o imprimantă specializată pentru paste. În forme spectaculoase – spirale, conuri, flori de nufăr etc. – pastele 3D corespund celor trei criterii pe care trebuie să le îndeplinească un astfel de produs: păstrează sosul, îl eliberează la momentul potrivit, iar grosimea este ideală pentru gătit.

Trei companii italiene, una specializată în design, alta, în imprimante 3D şi alta alimentară, au proiectat şi realizat imprimanta alimentară “Feel the peel”, care produce “sucul viitorului” – suc de portocale în pahare din coajă de portocală. În felul acesta, nimic nu se pierde din fruct şi se face şi economie în privinţa paharelor. Aparatul este înalt de trei metri şi are un fel de “cupolă” în care încap 1500 de portocale. Portocalele coboară de-a lungul unei şine, sunt tăiate pe jumătate, apoi presate.

Într-o tavă transparentă, din partea inferioară a aparatului, cojile de portocală sunt uscate, zdrobite şi amestecate cu un polimer biodegradabil, acest amestec fiind introdus într-o imprimantă 3D, în care sunt confecţionate paharele pentru suc.

Microsoft şi Dovetailed Design Studio au dezvoltat o imprimantă 3D, cu o tehnică numită ”sferificare”, pentru crearea de fructe. Orice fruct poate fi ïmprimat” în câteva secunde. Se vor putea schimba şi aromele fructelor prin combinarea sucurilor şi a unei pulberi de alginat de sodiu pudră.

Cum arată o imprimantă alimentară 3D?

Încă din anul 2014, la Expoziţia CES (Consumer Electronics Show), cea mai importantă de pe planetă în privinţa tehnologiei de ultimă generaţie, compania americană “3D Systems” a prezentat imprimanta alimentară Chefjet, care ulterior a intrat în producţie de serie. Aceasta produce dulciuri prin introducerea în dispozitiv, sub formă de pudră, a tot felul de ingrediente pe bază de zahăr, cu arome de vanilie, mentă, mere, pepene, cireşe etc., etapă urmată de infuzarea cu apă, pentru a se declanşa procesul de cristalizare şi solidificare.

Se pot “imprima” astfel o mulţime de prăjituri şi snack-uri, în diverse culori şi forme, imposibil de obţinut prin metode tradiţionale. O astfel de imprimantă alimentară costă, în varianta standard, în jur de 5000 de dolari, iar varianta mai complexă, 10 000 de dolari.

Imprimante alimentare pentru paste şi ciocolată au realizat şi cei de la Compania Natural Machines, din Spania. Materia primă, aleasă de utilizator, după gusturile sale şi fără aditivi, se introduce în nişte capsule reutilizabile, după care se printează în orice formă, folosindu-se o matriţă, printr-o simplă apăsare pe buton.

Alimente 3D si decor 3D în bucătărie

Viitorul apropiat va aduce nu numai alimentele 3D în viaţa noastră cotidiană, ci şi un mobilier de bucătărie adecvat – mobilier 3D. Un studio de design din Noua Zeelandă a prezentat deja o astfel de colecţie, cu obiecte indispensabile din bucătărie – un serviciu de ceai, o cafetieră din porţelan, un filtru de cafea din titan aurit, farfurii, scaune, toate imprimate după aceeaşi tehnologie.

Un alt proiect, al unor designeri polonezi, cuprinde veselă 3D – boluri, solniţe, farfurii pentru aperitive – dar si robinete de lux, cu supape cubice etc., o combinaţie perfectă între estetică şi funcţionalitate.

Avantajele alimentaţiei 3D

Mulţi se pot întreba de ce ar fi necesară această nouă tehnologie capabilă să producă alimentele 3D, parte importantă din hrana viitorului, în condiţiile în care magazinele oferă o mare varietate de produse, pentru toate gusturile şi toate nevoile.

Lynette Kucsma, co-fondator al “Natural machines”, companie care se ocupă intens de promovarea alimentaţiei 3D, recunoştea că atunci când i s-a vorbit pentru prima dată despre acest aspect, a fost reticentă, având senzaţia că mănâncă alimente procesate.

Treptat însă şi-a dat seama că: “Dacă mănânci ceva care vine dintr-un supermarket sau dintr-un magazin alimentar este același lucru. Alimentele sunt, de asemenea, introduse într-o mașină, apoi într-o matriță. Cu imprimanta 3D, însă, aveți de unde alege ce alimente să utilizați, pot fi create arome și forme noi, mai apetisante, care pot avea un impact asupra sănătății consumatorului”.

Lynette Kucsma mai sublinia că este un adevăr evident că obiceiurile alimentare sunt bine înrădăcinate şi va fi nevoie de ceva timp pentru schimbarea acestora. Pe de altă parte, oamenii vor fi tot mai tentaţi să acorde mai multă atenţie alimentaţiei lor, în condiţiile în care ritmul vieţii este tot mai dinamic, iar pericolele din alimente tot mai mari.

De asemenea, pentru diete, pentru regimurile vegan, alimentele 3D sunt o opţiune foarte bună, putându-se controla cu mare uşurinţă, pe baza unor senzori, aportul caloric, nivelul de zahăr, grăsimi sau proteine. In spitale, alimentele 3D permit personalizarea meniului fiecărui pacient, în funcţie de nevoile sale.

Tehnologiile 3D, implicit alimentele 3D, au şi un impact pozitiv asupra mediului. Se reduc substanţial deşeurile alimentare, se susţine economia “circulară”, se va reduce consumul de carne.

Există şi limite în felul în care sunt gândite în prezent alimentele 3D, în principal aceea că unele dintre acestea necesită o altă etapă, de gătire, după imprimare. Este o provocare pentru producătorii de imprimante alimentare 3D, la care lucrează la ora actuală.

O soluţie propusă de “Creative Machines Lab” constă în instalarea unor lasere pentru a găti mâncarea în timpul imprimării – o combinaţie între laserul albastru, care ar permite o gătire continuă, şi laserul roşu, eficient pentru o gătire la suprafaţă. Software-ul pentru o asemenea combinaţie este însă extrem de complicat şi necesită un grad sporit de control şi precizie, pentru a monitoriza viteza şi temperatura fiecărui laser.

Revoluţie în bucătărie

Se pare că alimentele 3D, cu forme complexe, atractive şi cu reţete inovatoare, se vor afla, în viitorul apropiat, nu numai ca o opţiune în restaurante sau alte localuri publice, ci şi în bucătăria noastră. Iar posibilităţile în privinţa materiei prime utilizate în imprimantele alimentare 3D sunt, practic, infinite.

Nu este obligatoriu ca toată hrana noastră să devină 3D, dar aceasta pare a fi o alternativă de luat în seamă, atunci când comportamentul alimentar al omului modern se va schimba, devenind conştient de nevoia unor mese echilibrate, cu aporturi nutritive perfect controlate.

În plus, “capacitatea de a tipări alimente în trei dimensiuni acasă sau la scară industrială ar putea reduce considerabil risipa de alimente și costurile asociate depozitării și transportului”, sublinia coordonatorul echipei sud-coreene implicate în realizarea celei mai performante imprimante alimentare 3D.