Batranul continent ramane, fara discutie, cel mai fascinant loc de pe planeta si, am putea spune, si cel mai important; nu intamplator, milioane de turisti americani sau asiatici aleg, in mod constant, ca destinatie de vacanta, Europa. De departe una dintre cele mai frumoase si deopotriva interesante tari de pe continent este Italia.
Istoria Amfiteatrului de anatomie: de la înființare la recunoaștere internațională
Universitatea din Padova, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Europa, a fost un centru de progres științific, unde personalități marcante ale epocii și-au desfășurat cercetările și au împins limitele cunoașterii.
Pe langa orasele deja consacrate din aceasta tara, cu ale lor structuri impresionante si cu o importanta istorica deosebita pentru umanitate, Italia mai gazduieste si locuri mai putin cunoscute. Unul dintre aceste obiective este si Amfiteatrul de anatomie din cadrul celebrei Universitati din Padova.
Cu o traditie indelungata, Universitatea din Padova a fost infiintata in anul 1222, fiind cea de-a doua universitate din Italia ca vechime si, totodata, una dintre cele mai vechi din Europa. Multe din spatiile amenajate acum multe secole inca sunt functionale, iar amifiteatrul de anatomie este unul dintre ele.
Arhitectura și funcționalitatea unui spațiu revoluționar
De fapt, inca de la inceput, aceasta universitate isi facuse un renume in domeniul studiului anatomic, mai ales pe fondul libertatilor pe care si le luase in fata Bisericii. Acest pas a fost crucial pentru dezvoltarea Universitatii din Padova, in secolul al XVI-lea, obtinerea independentei academica a universitatii fata de Biserica reprezentand, fara doar si poate, inceputul unor cercetari importante.
In acelasi timp, Biserica isi manifesta tot mai dur neincrederea fata de aceasta independenta si, mai ales, fata de demararea unor astfel de cercetari asupra corpului omului. Se pare ca indoielile Bisericii nu au stat in fata progresului si nasterii medicinei moderne, cu atat mai mult cu cat Facultatea de Medicina a Universitatii din Padova avand ca profesori si studenti unele dintre cele mai importante personalitati ale vremii din acest domeniu. Corpul omenesc a fost pus sub lupa din perspectiva empirica, in cele din urma, stabilindu-se care sunt functiile fundamentale ale corpului omenesc.
De pilda, Catedra de studiu anatomic si chirurgie s-a aflat multa vreme sub conducerea lui Hieronymus Fabricius, cel care a facut descoperiri destul de importante in ceea ce priveste sistemul sangvin.
Amifiteatrul de anatomie a fost gandit de acesta in forma de ochi, dispunand de o galerie de gradene din lemn ce sunt dispuse in jurul mesei de operatie. Hieronymus Fabricius a tinut cu tot dinadinsul sa se implice in conceperea acestui spatiu, astazi, cel mai vechi amfiteatru de anatomie din lume.
Ba chiar, implicarea sa in construirea amfiteatrului de anatomie din cadrul Universitatii din Padova a fost marcata prin amplasarea unei tablite ce contine numele sau, aceasta putand fi vazuta chiar la intrarea in amfiteatru, deasupra. Cu o capacitate de 200 de locuri, acest spatiu impresionant si deopotriva fascinant pentru multi, fie studenti, fie turisti, a gazduit foarte multe operatii, prima fiind facuta in anul 1594.
Ceea ce este cu adevarat interesant si, in acelasi timp, demn de mentionat este faptul ca aceste operatii erau deschise publicului larg, oamenii venind aici mai ales atunci cand pacientii raniti prin acte de violenta erau supusi unor astfel de interventii.
In cadrul Universitatii din Padova, a studiat si celebrul William Harvey, acesta, ca si Adriaan van der Spiegel, fiind studentul lui Fabricius. Nu putem omite, de asemenea, nici faptul ca Galileo Galilei, cel cunoscut drept „parintele astronomie moderne”, a fost titular la Catedra de fizica, pe care a si condus-o intre anii 1592-1610.
Importanța Amfiteatrului de anatomie în evoluția medicinei moderne
Amfiteatrul de anatomie din Padova nu a fost doar un spațiu de învățare, ci un loc unde știința a fost redefinită. În secolul al XVI-lea, disecțiile publice erau esențiale pentru înțelegerea corpului uman, iar acest amfiteatru a fost proiectat pentru a oferi studenților cea mai bună vizibilitate asupra operațiunilor.
Aici, anatomistul Andreas Vesalius, considerat părintele anatomiei moderne, și-a desfășurat cercetările și a revoluționat medicina prin lucrarea sa „De humani corporis fabrica” (1543). Designul amfiteatrului, cu rânduri înalte și circulare, a permis unui număr mare de studenți să asiste la proceduri, în timp ce profesorii explicau detaliat structura și funcționarea organelor umane. Astăzi, Amfiteatrul de anatomie este o atracție turistică de neratat pentru cei pasionați de istorie, medicină și arhitectură.
