Iepurele suierator (Ochotona princeps) traieste in zonele cu clima rece, la altitudini mari, pe pantele montane unde exista multe stanci ingramadite, sparte, inconjurate de pasuni alpine si vegetatie ierboasa pitica din sud-vestul Canadei si vestul SUA. Aceasta specie s-a adaptat foarte bine la habitatele stancoase, cu grohotisuri, unde isi sapa vizuini si are posibilitatea sa se ascunda de pradatori. Desi prefera mai mult zonele cu stanci, pietre si roci, uneori isi face cuibul sub radacinile copacilor sau sub bustenii cazuti la pamant.
Acesti iepuri suieratori traiesc in colonii – alcatuite din zeci iar uneori sute de exemplare – care traiesc pe un anumit teritoriu delimitat pe cateva sute de metri. In caz de pericol scot sunete de alarma care se aseamana cu niste suieraturi sau ciripituri puternice. Sunt activi mai ales in timpul zilei si la apusul soarelui, noaptea se odihnesc printre stanci si trunchiurile arborilor cazuti.
Iarna nu hiberneaza, se hranesc cu fan, isi aduna din timp gramezi de iarba care in timp se usuca si apoi le depoziteaza in locurile de culcus, printre stanci, unde sunt adapostite de vant. De multe ori isi fura aceste gramezi de plante uscate unii de la altii, dand nastere la altercatii violente. Fiind animale erbivore, hrana lor este alcatuita in special din ierburi si diferite plante, muschi, frunze, licheni, arbusti.
Iepurele suierator se aseamana cu un hamster dar este mai mare, are lungimea corpului de 16-22 cm si greutatea de 125-175 g. In sezonul cald are corpul acoperit de blana in nuante de maro, cenusiu si rosu, iarna insa coloritul devine gri cu alb. Are urechile mai scurte si mai rotunjite decat la iepurele comun, imblanite pe ambele parti.
Ochii sunt mari si rotunzi, cu irisul de culoare neagra, coada este foarte mica ca un ciot mai scurt de 2 cm, aproape invizibila de la exterior. Botul este mic, vibrizele lungi, dintii rozatori de pe maxilarul superior sunt foarte lati si realizeaza o muscatura adanca, iar cei de pe maxilarul inferior sunt mici si putin indoiti.
Are membrele scurte, terminate cu degete acoperite cu par si pe partea inferioara – care ii ofera posibilitatea sa nu se scufunde in zapada pe timpul iernii.
La aceasta specie femela face doi pana la sase pui, dupa o perioada de gestatie de 25-30 de zile. Comparativ cu alte specii, iepurii suieratori sunt animale monogame, formeaza perechi pe viata.
Iepurele suierator face parte din ordinul Lagomorpha, familia Ochotinidae si nu este o specie pe cale de disparitie.
Video – Iepurele suierator (Ochotona princeps):
%20traieste%20in%20zonele%20cu%20clima%20rece,%20la%20altitudini%20mari,%20pe%20pantele%20montane%20unde%20exista%20multe%20stanci%20ingramadite,%20sparte,%20inconjurate%20de%20pasuni%20alpine%20si%20vegetatie%20ierboasa%20pitica%20din%20sud-vestul%20Canadei%20si%20vestul%20SUA.){kind=link}