Anul Nou Chinezesc 2024, Anul Dragonului de Lemn, începe la data de 10 februarie şi este prilej de mare sărbătoare în ţara est-asiatică, dar şi în alte ţări care celebrează Anul Nou la aceeaşi dată – Indonezia, Singapore, Vietnam, Malaezia, Macau. Ceremoniile care marchează acest moment încep în seara care precedă prima zi a anului (chiar mai devreme) şi durează până la Festivalul Lampioanelor, care se desfășoară în a 15-a zi a noului an.
Cum se stabileşte data Anului Nou Chinezesc?
Calendarul chinezesc, vechi de mii de ani, este un calendar în care timpul se măsoară după fazele Lunii şi după mişcarea aparentă a Soarelui pe bolta cerească, fiind, tradiţional, repere esenţiale pentru agricultori, în gestionarea muncii pământului, dar şi pentru respectarea sărbătorilor, precum Anul Nou Chinezesc, care este şi un Festival al primăverii (“Nian”/ “An”), şi Sărbătoarea Lunii, care marchează mijlocul toamnei (sfârşit de septembrie sau început de octombrie, în funcţie de cum cade noaptea cu Lună plină).
Data Anului Nou Chinezesc variază an de an, fiind determinată de a doua Lună Nouă după Solstițiul de iarnă, adică în intervalul 21 ianuarie – 20 februarie. În calendarul chinezesc, există o diferență între lunile solare și cele lunare (determinate de fazele Lunii), fiecare corespunzând unor semne zodiacale specifice în astrologia chineză.
Chiar dacă, în China, a fost adoptat calendarul gregorian încă din 1912, festivalurile tradiționale, precum Anul Nou (Festivalul primăverii), urmează încă vechiul calendar lunar.
Originile calendarului lunar ţin de începuturile civilizației chineze, asociată în mod tradițional cu legendara dinastie Xia, despre care se spune că a domnit între 2070 și 1600 î.Hr. Cât despre originile sărbătorilor Anului Nou Lunar, se crede că, probabil, se întorc la domnia dinastiei Shang, care a durat între 1600 și 1050 î.Hr.
Anul Nou Chinezesc 2024 – între mituri şi tradiţii
Fiecare an chinezesc primeşte denumirea potrivit zodiacului chinezesc. Semnele zodiacale, în ordine, sunt: Șobolanul, Tigrul, Iepurele, Dragonul, Șarpele, Calul, Capra, Cocoșul, Câinele și Mistrețul, fiecare întruchipând, conform legendelor, anumite caracteristici ale temperamentului și personalității.
Legenda spune că primul Buddha (nume care face trimitere la titlul acordat, în religia budistă, celor care şi-au împlinit potenţialitatea în privinţa dezvoltării personale sau pentru a-l numi pe fondatorul budismului, Siddhartha Gautama – 623 i.Hr.- 543 i.Hr.) ar fi chemat toate animalele la el de Anul Nou, dar doar 12 au răspuns, fiecare manifestând o „atitudine” specifică. Buddha le-ar fi promis beneficii pentru anul dedicat lor, precum și în ceilalți ani consacrați animalelor compatibile.
Astrologii chinezi au asociat caracteristicile acestor animale cu cele cinci planete principale și cu cele cinci elemente fundamentale: Jupiter cu „lemnul”, Marte cu „focul”, Saturn cu „pământul”, Venus cu „metalul”, și Mercur cu „apa”. Culorile simbolice din astrologia chineză au legătură și cu aceste corelații.
Vechii astrologi chinezi mai credeau că Soarele şi Luna, cele două principii complementare – yin și yang – și chiar trecerea unei comete în ziua nașterii cuiva influențează destinul persoanei respective. Yin și yang reprezintă componentele dualității, cum ar fi lumina și întunericul, feminin și masculin, care caracterizează fenomenele vieții pământene și celeste.
Tradiţii legate de Anul Nou Chinezesc
În cultura chineză, Anul Nou sau Festivalul Primăverii este cel mai important, motiv pentru care este însoţit de o mulţime de tradiţii şi obiceiuri, cum ar fi:
- Curățenia de primăvară – oamenii își curăță casele înainte de Anul Nou Chinezesc, pentru a alunga spiritele rele și a face loc norocului, după care aşază în diverse părţi ale locuinţei bileţele roşii, pe care sunt scrise cuvinte care să atragă binele, precum “fericire”, “noroc”, “primăvară” etc. Se crede că astfel de gesturi aduc prosperitate.
- Decorarea casei – locuinţele sunt decorate cu tot felul de obiecte tradiționale roșii, confecţionate manual, care simbolizează norocul și fericirea. De asemenea, sunt utilizate caractere chinezești cu mesaje pozitive, precum „noroc” sau „bogăție”.
- Reuniuni de familie – Anul Nou Chinezesc este o perioadă în care familiile se reunesc. Mulți chinezi din întreaga lume călătoresc înapoi la casele lor, pentru a petrece timp cu familia extinsă și pentru a sărbători împreună. Când un membru al familiei nu poate fi prezent i se pune un scaun la masă în mod simbolic.
- Daruri de bani în plicuri roșii (Hong Bao) – este o tradiție să se ofere bani în plicuri roșii copiilor și tinerilor, pentru a le aduce noroc și prosperitate. Plicurile roșii simbolizează protecția împotriva spiritelor rele.
- Dansurile dragonilor și leilor, însoţite de artificii şi zgomote puternice – paradele tradiționale includ dansurile cu dragoni și lei, care sunt asociate cu alungarea spiritelor malefice și atragerea norocului.
- Mâncare tradițională – familiiile pregătesc și consumă alimente specifice pentru Anul Nou Chinezesc, precum pește, care simbolizează prosperitatea, și clătite de orez, care simbolizează creșterea și succesul în viață.
Anul Nou Chinezesc 2024 – Anul Dragonului de lemn
Potrivit tradiţiei, Anul Nou Chinezesc 2024 este Anul Dragonului de lemn. În astrologia chineză, fiecare an este asociat cu un anumit animal și un element. Ciclul de 12 ani include animalele: Șobolanul, Bivolul, Tigrul, Iepurele, Dragonul, Șarpele, Calul, Capra (Oaia), Maimuța, Cocosul, Câinele și Porcul, iar elementele sunt lemn, foc, pământ, metal și apă. Fiecare combinație a unui animal cu un element creează un ciclu de 60 de ani, adăugând un alt strat de semnificație.
Dragonul de Lemn se referă la acea perioadă în care anul zodiacal chinezesc este Dragon, iar elementul asociat este Lemn. Această combinație se repetă la fiecare 60 de ani, oferind o varietate de interpretări și semnificații, în funcție de tradițiile și credințele chinezești. Iată câteva caracteristici generale și semnificații asociate Dragonului de Lemn:
- Putere și rezistență – Dragonul este considerat un simbol al puterii și al rezistenței în cultura chineză, al norocului şi al înţelepciunii. Lemnul adaugă un aspect al creșterii și dezvoltării, sugerând o putere care evoluează sau crește într-un mod armonios.
- Inovație și creativitate – Lemnul este adesea asociat cu creșterea, expansiunea și inovația. Dragonul de Lemn ar putea simboliza, prin urmare, o perioadă în care puterea și rezistența sunt direcționate către inovație și creativitate.
- Adaptabilitate – Lemnul, în plan simbolic, este asociat cu flexibilitatea și adaptabilitatea. Așadar, Dragonul de Lemn ar putea sugera că această perioadă este una în care oamenii sunt capabili să se adapteze ușor la schimbări și să își găsească, într-un mod flexibil, calea.
- Relații interumane și înțelegere – Dragonul este, de asemenea, asociat cu un spirit nobil și cu relații bune cu ceilalți. Combinația cu elementul Lemn poate indica o perioadă în care relațiile interumane sunt îmbunătățite și înțelegerea reciprocă este facilitată.
Festivalul lampioanelor
Ceremoniile si petrecerile prilejuite de Anul Nou Chinezesc se încheie cu Festivalul Lampioanelor, cunoscut și sub numele de Yuanxiao Jie sau Festivalul Yuan Xiao, o altă ocazie de a celebra cultura, arta și tradițiile din acest spaţiu geografic. Acest festival are loc în cea de-a 15-a zi a primei luni a Noului an lunar chinezesc, adică în noaptea cu Lună Plină.
Anul Nou Chinezesc/ Festivalul primăverii (“Nian”) şi Festivalul Lampioanelor au legătură şi cu o altă cunoscută legendă orientală, care spune că, pe vremuri, un monstru (Nian) cobora din munţi, o dată pe an, pentru a vâna oameni, motiv pentru care aceştia se închideau în case înainte de lăsarea întunericului.
La sfatul unui bătrân înţelept, care a înţeles că forţa monstrului era hrănită de frica oamenilor, aceştia au început să-l înfrunte şi să-l învingă în final, prin zgomote, bătăi de tobe, arderea bambusului (primele forme de pocnitori) şi focuri de artificii.
Aprinderea lampioanelor intră în aceeaşi sferă de semnificaţii. Lămpi confecţionate manual sau altele, artistic elaborate, de diverse culori şi forme, sunt suspendate în locuri publice sau în grădini, creând un peisaj spectaculos de lumini.
Alte legende spun că festivalul a început în timpul Dinastiei Han, când oamenii îi aduceau ofrande zeului Taiyi pentru a evita dezastrele. Yuanxiao, denumirea tradițională a desertului consumat în această perioadă, a devenit un simbol al bunăstării și fericirii.
De-a lungul timpului, sărbătoarea Anului Nou Chinezesc, Festivalul Lampioanelor, ceremoniile pline de culoare, respectarea obiceiurilor şi a tradiţiilor au rămas ca o parte importantă a moștenirii culturale pentru familiile chineze, o conectare cu trecutul, cu prezentul, indiferent în ce parte a lumii s-ar afla.