Arta conceptuala reprezinta acel mijloc de exprimare artistica ce caracterizeaza perioada contemporana in care ideea sau conceptul sunt elementele de baza ale operei de arta in sine. Mai pe scurt, arta conceptuala pune accentul mai mult pe idee decat pe traditionala manifestare a esteticului prin intermediul unei opere de arta.
Arta conceptuala apare la jumatatea secolului XX ca un raspuns impotriva formalismului; formalismul s-a manifestat in arta prin teoria conform careia valoarea estetica a unei opere de arta este determinata de forma acesteia, de modul in care a fost conceputa, aspectul vizual jucand un rol foarte important. Formalismul pune accentul mai mult pe forma, culoarea si textura unei opere de arta, decat pe ceea ce acesta reprezinta. Mai mult decat atat, formalismul presupune ca importanta trairilor si a emotiilor pe care creatorul unei opere de arta incearca sa le redea prin opera in sine, precum si contextul in care opera de arta a luat nastere, sunt elemente de o minora importanta.
Asadar, arta conceptuala pune accentul pe tot ceea ce formalismul a neglijat de-a lungul timpului, adica pe idee, pe concept in sine, pe procesul care a dus la desavarsirea operei de arta. Conform definitiei elaborate de Sol LeWitt, “ideea reprezinta mecanismul operei de arta”.
Scurta istorie a artei conceptuale
Dupa cum am mentionat si in randurile anterioare, arta conceptuala a aparut ca un raspuns impotriva formalismului, iar precursorul acestui curent artistic a fost artistul de origine franceza Marcel Duchamp. Numele artistului francez are o puternica rezonanta pentru suprarealism si dadaism, insa a avut o mare contributie in ceea ce priveste dezvoltarea artei conceptuale. Una dintre cele mai reprezentative opere care apartin lui Marcel Duchamp este Fontaine (Fantana) un ready-made care a revolutionat de-a dreptul tot ceea ce insemna arta in anul 1917. “Fantana” reprezinta, de fapt, un simplu pisoar caruia Duchamp i-a oferit statul de opera de arta, spre indignarea juriului din cadrul Societatii Artistilor Independenti din New York. In mod normal, un pisoar nu poate fi considerat nicidecum o opera de arta deoarece nu a fost conceput de catre un artist si nici cu intentia de a reprezenta o opera in adevaratul sens al cuvantului, nu este unic si poate nici realizat manual, insa Marcel Duchamp ii ofera o alta interpretare, o interpretare conceptuala care sta la baza acestui curent artistic. Duchamp este de parere ca nu obiectul in sine reprezinta opera de arta, ci ideea care a dus la crearea obiectului.
Efectul Duchamp este unul de baza pentru arta conceptuala. La baza creatiei sale sta ideea conforma careia un artist nu trebuie sa creeze o opera de arta pentru ca un obiect pe care il redefineste sa fie considerat o adevarata opera, deoarece caracteristicile unei opere de arta, conform teoriei lui Duchamp, nu se regasesc in forma operei in sine, ci in ideea care a stat la baza conceperii sale.
In anul 1961 este folosit pentru intaia oara termenul de “arta conceptuala” intr-un articol al filozofului avangardist Henry Flynt, pentru ca la inceputul anilor ’70 sa aiba loc in New York prima expozitie de arta conceptuala.
Unii critici de arta au fost de parere ca arta conceptuala a reprezentat o dematerializare a artei prin inlaturarea dependentei oamenilor de anumite obiecte, pe cand artistii erau de parere ca arta conceptuala reprezinta acea rupere atat de necesara fata de formalism.
Mai mult decat atat, arta conceptuala a reprezentat si o manifestare impotriva obiectificarii sau comodificarii artei, adica a transformarii ideilor sau a anumitor concepte care in mod normal nu ar trebui sa fie comercializate, transformate in bunuri de consum, considerandu-se ca expozitiile si galeriile de arta erau adevarate “piete” in care ideile erau de-a dreptul “vandute”. Lawrence Weiner, un alt pionier al artei conceptuale, afirma ca din moment ce o persoana cunoaste foarte multe lucruri despre o opera de arta, inseamna ca acea persoana stapaneste in adevaratul sens al cuvantului opera in sine, opera care apartine, de fapt, creatorului sau. Tocmai din acest motiv, multe dintre operele de arta conceptuale reprezinta un adevarat mister pentru necunoscatori, cei din urma putand sa afle detalii referitoare la acestea doar printr-o documentare acerba. Asadar, din moment ce arta este redusa la idee, aceasta nu poate fi comercializata sub nicio forma.
Arta conceptuala nu trebuie confundata cu arta abstracta care a caracterizat, de asemenea, jumatatea secolului XX. Arta conceptuala reprezinta o miscare artistica destul de greu de definit, doarece insasi teoria care sta la baza sa nu permite o definire clara a acestui curent.
Limbajul si arta conceptuala
Limbajul joaca un rol foarte important pentru arta conceptuala si a avut un mare impact asupra publicului inca din primul val de opere de arta care apartin acestui curent. Spre deosebire de arta literara, limbajul in arta conceptuala a avut un cu totul si cu totul alt scop. Limbajul a devenit de aceasta data o arta vizuala, cu un mare impact asupra privitorilor, inlocuind in acest fel pensula si culorile din pictura, sau peisajele atat de populare in cadrul artei fotografice. Cuvintele au eliminat obiectul in sine, iar limbajul si imaginea au fuzionat in asa fel incat diferentele dintre idee si obiect au devenit din ce in ce mai putin clare.
In acest fel, creativitatea, imaginatia si spiritul artistic al unui creator sunt reinterpretate prin acest nou curent artistic. In ceea ce priveste arta conceptuala, nu se poate spune ca un artist are nevoie de anumite abilitati si de un talent aparte ca in cazul picturii, dar nici ca acestea lipsesc cu desavarsire.
Primul val de conceptualisti si urmarile sale
Primul val de artisti conceptualisti a caracterizat perioada 1967-1978, cele mai importante nume ale acestui curent fiind Henry Flynt, Robert Morrissi Ray Johnson. Acestia sunt considerati pionierii conceptualismului si au infleuntat intr-o foarte mare masura operele de arta ale artistilor care le-au urmat. Artistul Mike Kelley este considerat ca facand parte din cel de al treilea val de artisti conceptualisti, operele sale de arta fiind realizate din obiecte pe care le recicla.
In prezent, aspectele caracteristice artei conceptuale au fost abordate si de catre arta contemporana; printre acestea se numara anti-obiectificarea, satira adusa la adresa politicii si societatii si ideile ca mijloc ca exprimare.
Inca de la aparitia sa, arta conceptuala s-a dorit a fi un mijloc de exprimare independent de ceea ce a fost in trecut, independent de legaturile cu traditia asa ca, in ceea ce priveste stilul artei conceptuale se poate spune ca orice reprezentare care nu are legatura cu trecutul este caracteristica artei conceptuale.
Arta conceptuala a modificat inca de la aparitia sa relatia dintre artist – opera de arta – privitor. Aceasta forma de manifestare artistica reprezinta un adevarat exercitiu pentru creatorul sau, avand in vedere ca acesta poate decide singur care este opera de arta in sine. Arta conceptuala, spre deosebire de cea traditionala, adopta noi mijloace de exprimare artistica cum ar fi fotografia, filmarea, presa sau organizarea diferitelor evenimente.
Arta conceptuala expune subiecte filozofice foarte complexe, spre deosebire de alte curente artistice, printre care se numara natura operei de arta, rolul artistului, valoarea estetica a operei de arta si experienta artistica.
Asadar, arta conceptuala promoveaza intr-un fel sau altul gandirea dincolo de limite si incurajeaza creatorul sa gaseasca idei interesante in orice domeniu. In foarte multe dintre cazuri, arta conceptuala a luat nastere accidental, artistii conceptualisti incercand sa isi exprime ideile intr-un mod inedit.
