O echipa de astronomi condusa de studentul absolvent Naslim si supraveghetorul Simon Jeffery de la Observatorul Armagh din Irlanda de Nord a gasit un obiect care, la prima vedere, pare a fi cea mai bogata stea in zirconiu care a fost descoperita. Zirconiul, materialul folosit de bijutieri pentru a face diamante false, straluceste in norii de deasupra suprafetei stelei. Echipa de astronomi a descoperit aceasta stea de zirconiu in timp ce cauta indicii chimice care explica de ce un grup mic de stele care ajung la sfarsitul vietii lor (cunoscute sub numele de sub-pitice fierbinti bogate in heliu) au mai putin hidrogen pe suprafetele lor decat alte stele similare. Utilizand datele obtinute cu ajutorul Telescopului Anglo-Australian de la Observatorul Siding Spring din New South Wales, echipa a analizat steaua evoluata LS IV-14 116, care se afla la 2000 de ani lumina distanta de soare, in directia granitei dintre constelatiile Capricornus si Aquarius.

Oamenii de stiinta au folosit instrumentele telescopului pentru a dispersa lumina stelei intr-un spectru. Diferite elemente si molecule dau nastere la modele caracteristice in spectrele stelare, permitandu-le oamenilor de stiinta de pe Pamant sa determine compozitia acestora. Cum era de asteptat, spectrul stelei LS IV-14 116 avea liniile obisnuite care rezulta din elemente mai comune, dar alte linii puternice au fost mai greu de identificat. Un studiu atent a aratat ca patru dintre aceste linii erau cauzate de o forma de zirconiu care exista doar la temperaturi mai mari de 20 000 de grade Celsius si ca acestea nu fusesera gasite pana atunci intr-un spectru astronomic.

Alan Hibbert, de la Universitatea Queens din Belfast, a calculat un model al atomului de zirconiu pentru a anticipa punctele forte ale liniilor preconizate. Cu aceste informatii, echipa a masurat abundenta de zirconiu a stelei LS IV-14 116 si a reiesit ca aceasta stea are de 10 000 de ori mai mult zirconiu decat soarele nostru – adica un 1 atom din 200 000 este un atom de zirconiu, mai degraba decat un atom din 2 miliarde. Cercetarile ulterioare au aratat ca liniile neidentificate ramase proveneau de la strontiu, germaniu si ytriu. Aceste elemente sunt considerate a fi intre 1000 si 10 000 de ori mai abundente decat in mod normal.

Citește și:  Cum se formeaza un sistem planetar?
Stea din zirconiu, Foto: commons.wikimedia.org
Stea din zirconiu, Foto: commons.wikimedia.org

Echipa de la Observatorul Armagh a sustinut ca abundentele neobisnuite in cazul stelei LS IV-14 116 sunt cauzate de formarea de straturi de nori in atmosfera stelei – singura parte a stelei care poate fi vazuta direct. Concentratiile ridicate ale anumitor elemente, in special a metalelor mai grele decat calciul, se acumuleaza in acesti nori, insa aceleasi elemente se gasesc in cantitate mai mica in straturile de deasupra sau dedesubt, ceea ce inseamna ca abundenta lor generala este aproape normala. Natalie Behara de la Observatorul Armagh, a calculat modele ale atmosferei stelei. Acest lucru poate avea si un aspect dramatic, cu mai multe straturi subtiri de nori, fiecare datorita unui metal diferit.

Echipa sugereaza, de asemenea, ca steaua se micsoreaza, de la o giganta luminoasa rece la o sub-pitica fierbinte si palida. Pe masura ce steaua se micsoreaza, diversele elemente se scufunda sau plutesc sus in atmosfera catre o regiune in care devin extrem de vizibile. Cele mai multe stele asemanatoare cu soarele nostru au aproximativ 10 atomi de zirconiu la fiecare 1 milion de atomi de siliciu. LS IV-14 116 are 2 milioane de atomi de zirconiu la fiecare 1 milion de atomi de siliciu. Se estimeaza ca stratul de zirconiu vazut la steaua LS IV-14 116 cantareste in jur de 4 miliarde de tone (de 4000 de ori productia anuala de zirconiu in lume).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.