Atmosfera de pe Jupiter, asa cum se vede in diversele imagini ale planetei, este caracterizata de modele fascinante de nori si furtuni turbulente. Aceasta atmosfera este cea mai mare din sistemul solar si este compusa in principal din hidrogen si heliu. Este greu de explicat cum este atmosfera planetei Jupiter, intrucat planeta este compusa din 90% hidrogen si 10% heliu. Aici, pe Pamant, noi am considera acele gaze ca fiind atmosfera. Insa, gravitatia puternica a lui Jupiter atrage aceasta atmosfera in straturi separate cu proprietati foarte interesante. Spre deosebire de Pamant, pe Jupiter nu exista limite clare intre atmosfera si restul planetei. Pe masura ce patrundem tot mai adanc in planeta, densitatea si temperatura hidrogenului si heliului se schimba, iar oamenii de stiinta au stabilit diferite straturi bazandu-se pe acele schimbari. Straturile atmosferice ale lui Jupiter sunt: troposfera, stratosfera, termosfera si exosfera.

Straturile atmosferice

Intrucat Jupiter nu are o suprafata solida, oamenii de stiinta au stabilit ca partea de jos a atmosferei se afla in punctul in care presiunea este de 1 bar – atmosfera se afla deasupra acelui punct. La fel ca si pe Pamant, temperatura din atmosfera lui Jupiter scade odata cu inaltimea, pana cand atinge un nivel minim. Aceasta este tropopauza si defineste granita dintre troposfera si stratosfera – se afla la aproximativ 50 de kilometri deasupra “suprafetei” lui Jupiter. Stratosfera se ridica la o altitudine de 320 de kilometri, iar presiunea continua sa scada, in timp ce temperaturile cresc. Aceasta altitudine marcheaza granita dintre stratosfera si termosfera. Temperatura termosferei se ridica pana la 1000 de grade Kelvin, la o altitudine de 1000 de kilometri.

Cantitati mici de elemente, cum ar fi metanul, amoniacul, hidrogenul sulfurat si apa, au fost de asemenea detectate in atmosfera. Acesta amestec de compusi chimici si elemente a contribuit la straturile colorate de nori care se pot vedea cu telescoapele de pe Pamant. Norii de amoniac, care sunt vizibili pe suprafata planetei, formeaza o colectie de benzi paralale. Benzile intunecate, numite centuri, alterneaza cu cele luminoase, care sunt numite zone – este vorba de zonele despre care se crede ca sunt facute din amoniac. Insa, nu se stie ce cauzeaza benzile intunecate.

Marea Pata Rosie, Foto: jupitertheory.wordpress.com

Vartejuri si furtuni

Poate ati observat niste puncte si cercuri in aceste benzi – cel mai mare cerc fiind Marea Pata Rosie. Aceste cercuri sunt vartejuri si furtuni, care continua sa se dezlantuie in atmosfera extrem de instabila a lui Jupiter. Vartejurile pot fi ciclonice sau anticiclonice. Vartejurile ciclonice au de obicei centre, in care presiunea este mai mica decat in imprejurimile lor. Pe de alta parte, vartejurile anticiclonice au centre in care presiunea este mai mare decat in imprejurimile lor.

Marea Pata Rosie este un vartej de tip anticiclonic si, deoarece aceasta se poate vedea chiar si in cele mai timpurii imagini ale planetei Jupiter, continua sa persiste in timp. Marea Pata Rosie este atat de uriasa, incat poate fi observata chiar si cu ajutorul telescoapelor de la sol. Oamenii de stiinta nu au descoperit cu certitudine ce cauzeaza culoarea rosie a acestui vartej. O alta pata rosie mare, care a fost vazuta pentru prima data in anul 2000, se afla in continua crestere. Ca si Marea Pata Rosie, acest nou vartej are de asemenea culoarea rosie si este tot anticiclonic. Datorita asemanarilor cu Marea Pata Rosie, acest vartej (al carui nume oficial este Oval BA) este numit adeseori “Mica Pata Rosie”.

Spre deosebire de vartejuri, care persista pe durate mai lungi de timp, furtunile au o durata de viata mai scurta. Multe dintre ele pot rezista luni de zile, insa, in medie, ele dureaza aproximativ 4 zile. S-a observat ca producerea furtunilor in atmosfera lui Jupiter atinge punctul culminant o data la 15-17 ani. Acest lucru inseamna ca furtunile sunt mai puternice la sfarsitul acestor perioade. Aceste furtuni sunt insotite de fulgere, la fel precum cele de pe Pamant. Interesant este faptul ca, la fel ca pe Pamant, si pe Jupiter se produc fulgere care lovesc la poli. Nicio alta planeta nu are aceasta caracteristica.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here