Suprafata soarelui, adica partea pe care o putem vedea, este cunoscuta sub numele de fotosfera. Aceasta este regiunea in care lumina din interiorul soarelui poate ajunge in cele din urma in spatiu. Temperatura din fotosfera este de aproximativ 6000 de grade Kelvin si lumina este de culoare alba. Insa, soarele nu se termina aici. Chiar deasupra fotosferei se afla atmosfera soarelui, care se intinde pe cateva sute de kilometri. Prima regiune din atmosfera soarelui se numeste “temperatura minima”. Aceasta se afla la aproximativ 500 de kilometri deasupra fotosferei si are o temperatura de aproximativ 4000 de grade Kelvin. In aceasta parte a soarelui, este suficient de rece pentru ca moleculele simple (cum ar fi apa si monoxidul de carbon) sa poata fi detectate.

Urmatorul strat al atmosferei soarelui este cunoscut sub numele de cromosfera. Aceasta masoara doar 2000 de kilometri. Chiar daca este foarte subtire, cromosfera se schimba dramatic in ceea ce priveste densitatea – de sus pana jos, densitatea cromosferei creste cu un factor de 5 milioane. Un mister suprinzator este faptul ca, cromosfera este chiar mai fierbinte decat fotosfera. In timp ce fotosfera are aproape 6000 de grade Kelvin, temperatura cromosferei variaza intre 4500 si 20 000 de grade Kelvin. Chiar daca se afla mai departe de centrul soarelui, cromosfera este mai fierbinte decat fotosfera. Astronomii cred ca turbulentele din atmosfera soarelui sunt cele care ar putea cauza aceasta incalzire suplimentara.

Cromosfera este dificil de vazut fara echipament special, deoarece lumina mai puternica a fotosferei impiedica acest lucru. Cromosfera are o nuanta rosiatica, insa aceasta se poate vedea doar in timpul unei eclipse totale de soare. Una din caracteristicile usor de recunoscut ale cromosferei este reprezentata de spicule. Acestea sunt “degete” de gaz care arata ca fire de iarba ce cresc pe suprafata soarelui. Acestea se pot ridica in cromosfera si apoi pot disparea in termen de 10 minute.

Deasupra cromosferei se afla o zona cunoscuta sub numele de “regiunea de tranzitie”. Sub aceasta regiune, gravitatia este forta dominanta care modeleaza caracteristicile. Deasupra regiunii de tranzitie, temperaturile cresc rapid, deoarece heliul devine complet ionizat. Odata ionizat, heliul pastreaza caldura.

Soarele si structura lui, Foto: lekhari.wordpress.com

Coroana solara

Urmatorul strat este coroana. Aceasta incepe la o altitudine de aproximativ 20 000 de kilometri mai sus de suprafata soarelui, unde se termina cromosfera. Desi, in mod normal, coroana este invizibila de pe Pamant, aceasta este vizibila ca o aura alba ce inconjoara discul solar in timpul unei eclipse totale de soare. Cel mai uimitor aspect al coroanei soarelui este temperatura sa ridicata. Te-ai putea astepta ca temperaturile sa scada, pe masura ce se indeparteaza de soare, insa temperatura coroanei creste si poate avea intre 1 si 3 milioane de grade Kelvin. Sursa acestei temperaturi este un mister pentru oamenii de stiinta. Este evident ca sursa provine de la soare, insa astronomii nu inteleg mecanismele implicate.

Citește și:  Omul comunicativ - invata sa comunici mai bine cu ceilalti

Dimensiunea coroanei se schimba pe parcursul ciclului de 11 ani al soarelui. Atunci cand soarele este relativ linistit, coroana inconjoara regiunile ecuatoriale ale acestuia, in zona polilor existand gauri mari. Atunci cand soarele este foarte activ, coroana inconjoara soarele in intregime. Deoarece este in principal compus din plasma, soarele este foarte magnetic. Miscarea plasmei creeaza campuri magnetice puternice care se rasucesc. Acestea se pot rasuci in sus si pot strapunge suprafata soarelui ajungand pana la coroana. Aceste linii ale campurilor magnetice sunt vizibile ca bucle coronale, care contin miliarde de tone de material stelar. Cand aceste linii se frang si se recombina, ele pot elibera energie si materiale sub forma de ejectii coronale de masa.

Coroana are multe caracteristici interesante. In ciuda faptului ca este atat de fierbinte, coroana este vizibila doar in timpul eclipselor de soare, atunci cand Luna ascunde o mare parte din soare. In aceste evenimente, coroana solara se expune ca niste firicele de lumina. Datorita temperaturilor extrem de ridicate din coroana solara, plasma care se gaseste acolo emite cantitati mari de raze x. Daca nu ar fi existat coroana, temperatura plasmei de la suprafata nu ar fi fost suficienta pentru a emite undele electromagnetice de frecventa mare. Marea intrebare este: Ce incalzeste plasmele gasite in coroana la temperaturi atat de mari? Unii oameni de stiinta cred ca aceasta incalzire este rezultatul interactiunii dintre mici portiuni de campuri magnetice de pe suprafata soarelui. Totusi, detaliile legate de aceasta teorie nu sunt inca foarte bine organizate, iar studiile pentru explicarea acestui fenomen continua in observatoare ca: SOHO (Solar and Heliospheric Observatory), STEREO (Solar TErrestrial RElations Observatory) si TRACE (Transition Region And Coronal Explorer).

Partea superioara a atmosferei soarelui se numeste heliosfera. Aceasta este bula de spatiu umpluta cu vanturile solare care se extinde in afara pana la 20 de unitati astronomice (o unitate astronomica este distanta de la Pamant la soare). Acestea sunt incetinite si in cele din urma oprite de catre mediul interstelar.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.