August 2023 este o lună extrem de interesantă din punctul de vedere al fenomenelor astronomice, începutul şi finalul acesteia fiind marcate de două evenimente astrale deosebite, două superluni – Luna Sturionului (Luna Plină a Sturionului), în ziua de 1 august, şi Luna Albastră, în ziua de 30 august, la care se adaugă spectacolul Perseidelor.

Luna plină este o fază lunară, care apare atunci când întreaga față vizibilă a Lunii este complet luminată Soare. În această fază, Luna se află la aproximativ 180 de grade în fața Soarelui în raport cu Pământul, ceea ce înseamnă că Soarele, Pământul și Luna sunt aliniate în această ordine.

Din perspectiva unui observator de pe Pământ, Luna plină apare ca un disc luminos pe cerul nopții, fiind este cea mai strălucitoare fază lunară. Luna plină este vizibilă pe întregul glob terestru și este o imagine emblematică a cerului nocturn.

Perioada dintre două Luni pline succesive se numește „lună sinodică” și durează aproximativ 29,5 zile. Acesta este intervalul de timp necesar pentru ca Luna să revină la aceeași fază (plină) de pe aceeași poziție vizibilă, datorită mișcării sale în jurul Pământului.

Două superluni în august 2023. Ce este o superlună?

Fazele lunii
Fazele lunii

Aşadar, în august 2023, vor fi două Luni pline. În mod normal, într-un an, sunt 12 Luni pline (o Lună plină în fiecare lună). Când anul are 13 Luni pline, în loc de 12, aşa cum se întâmplă si în acest an, cea de-a 13-a se numeşte “Luna albastră”.

O superlună este un termen folosit pentru a descrie momentul în care Luna se află în punctul cel mai apropiat de Pământ în timpul unei orbite (moment denumit “perigeu”). Ca rezultat, Luna pare mai mare și mai strălucitoare pe cerul nopții decât în mod obișnuit. Acest fenomen apare din cauza excentricității orbitei lunare (“excentricitatea” orbitală fiind o măsură a abaterii/ deformării orbitei eliptice a unei planete sau unui satelit de la forma perfect circulară). Pentru o orbită perfect circulară excentricitatea este zero, orbitele eliptice au excentricități între zero și unu.

Luna orbitează Pământul în circa 27,3 zile, într-o formă eliptică, ceea ce înseamnă că distanța sa față de Pământ variază în timpul fiecărei orbite. Când Luna se află la perigeu, adică la cea mai mică distanță față de Terra, aceasta apare cu aproximativ 14% mai mare și cu aproximativ 30% mai strălucitoare decât atunci când se află în apogeu, adică la cea mai mare distanță față de Pământ.

Termenul de “Superlună” sau “Perigee-syzygy Moon” (“syzygy” corespunzând unui aliniament al Pământului, Lunii și Soarelui) a fost folosit pentru prima dată în 1979, de un astrolog – americanul Richard Nolle – pentru a desemna un punct semnificativ în stabilirea horoscopului și hărților astrale, dar, în prezent, este utilizat şi în astronomie.

Prima superlună din august 2023 – Luna Sturionului/ Luna plină a Sturionului

Luna Sturionului
Luna Sturionului

Este important de menționat că diferența de mărime și strălucire dintre o Superlună și Luna obișnuită poate fi dificil de observat cu ochiul liber, deoarece creierul uman nu compară direct mărimea aparentă a Lunii cu cea pe care o știe de la observațiile anterioare.

Superluna nu este un fenomen rar, ci apare de mai multe ori pe parcursul unui an. Anul acesta, de exemplu, vor fi patru Luni pline succesiv, cea din 1 august 2023 va fi cea de-a doua, urmată de cea de la sfârşitul lunii şi încă o superlună în septembrie.

Superluna din 1 august 2023, ora 21:31 se numeşte Luna Sturionului/ Luna plină a Sturionului, pentru că are loc în perioada în care sturionii, pești cunoscuți pentru ciclurile lor migratorii, își desfășoară migrația.

Sturionii sunt pești migratori care parcurg distanțe considerabile pentru a ajunge în locurile preferate pentru reproducere. Acești pești se bazează adesea pe semnalele lunare și pe influențele de mediu pentru a-și stabili perioadele de migrație, când străbat distanţe foarte mari (zeci şi sute de kilometri) pe fundul apelor. Prin urmare, un eveniment precum o superlună ar putea juca un rol în coordonarea migrației lor.

Denumirea de “Lună plină a Sturionilor” este specifică anumitor zone de pe Terra, mai exact celor din emisfera nordică (inclusiv la noi), acolo unde trăiesc, în apele fluviilor/ mărilor, aceşti peşti – o specie cu o vârstă de peste 200 de milioane de ani, motiv pentru care sunt supranumiţi adevărate “fosile vii”.

La noi, sturionii migrează, pentru reproducere, din Marea Neagră pe Dunăre, iar întoarcerea se face aproape de suprafaţa apei. Din zonele de reproducere, puii vin pe curentul apei, ajungând în Marea Neagră după 1-2 luni. În prezent, în apele româneşti, dintre speciile de sturioni mai trăiesc morunul, nisetrul, păstruga, cega, viza şi, foarte rar, sipul.

A doua superlună din august 2023 – Luna albastră

Luna albastra, august 2023
Luna albastra, august 2023

O „Lună albastră” (calc lingvistic după englezescul “blue moon”, expresie a cărei origine este necunoscută) apare atunci când sunt două Luni pline într-un singur calendar lunar sau într-o perioadă de 29,5 zile, care reprezintă durata medie a unei luni sinodice (timpul dintre două luni pline consecutive).

Totuși, din cauza diferenței dintre lungimea medie a unei luni sinodice și lungimea medie a unui an calendaristic (365 de zile), se întâmplă ca uneori să fie două luni pline într-o singură lună calendaristică. Acest lucru are loc, de obicei, o dată la aproximativ 2-3 ani.

Termenul „Lună albastră” sau “Lună plină albastră” este folosit pentru a evidenţia un eveniment rar legat de calendarele lunare şi nu se referă la culoarea fizică a Lunii, pentru că, în realitate, Luna apare în nuanţe de gri şi alb strălucitor.

Luna albastră din 30 august 2023 va fi și cea mai apropiată superlună din acest an, pentru că satelitul natural se va afla la o distanță de 357 526 kilometri de Pământ. Următoarea superlună, similară cu aceasta, va fi la data de 5 noiembrie 2025 (când Luna va fi la 356 979 de kilometri de planeta noastră).

Tradiţii şi superstiţii legate de superluni

Superluna (Luna plină a Sturionului) şi, mai ales, Luna albastră, care este un fenomen mai rar decât cel al unei superluni, de exemplu, au devenit un subiect interesant, de-a lungul timpului, în cultura populară și în tradițiile astrologice și mitologice ale multor popoare.

Citește și:  Luna Nouă din 4 noiembrie 2021, fenomen astronomic şi puternic simbol astrologic. Astrul ritmurilor vieţii, al energiei şi al noilor începuturi

Una dintre cele mai răspândite superstiții legate de Luna plină este că aceasta ar putea avea un impact asupra emoțiilor și comportamentului oamenilor. Se crede că oamenii pot deveni mai agitați, mai tensionați sau neobișnuit de impulsivi în timpul unei Luni pline.

Luna plină (cu atât mai mult două superluni în august 2023) se asociază frecvent cu insomnie sau somn perturbat. Mulți cred că somnul devine mai dificil în această perioadă și că oamenii pot avea coșmaruri sau experiențe onirice intense.

Chiar şi o serie de studii ştiinţifice confirmă că, în nopţile cu Lună plină, faza profundă a somnului este diminuată cu 30%, iar timpul de somn se reduce cu cel puţin o jumătate de oră, din cauza scăderii nivelului de melatonină (hormonul care reglează ciclul veghe-somn), fapt care se petrece chiar dacă o persoană nu ştie că este Lună plină.

Luna plină este asociată cu magia și practicile oculte în multe culturi și credințe. Se crede că, în această perioadă, practicile magice pot fi mai puternice sau mai eficiente si că puterea clarviziunii sau a premonițiilor poate fi mai intensă în timpul Lunii pline, facilitând accesul la informații spirituale sau la înțelepciunea ascunsă.

Multe culturi au ritualuri și ceremonii speciale care se desfăsoară în timpul Lunii pline. Aceste activități pot fi legate de rugăciuni, meditații, practici de vindecare sau alte tradiții spirituale. Astrologii mai cred că luna august, aflată sub semnul puternic al cifrei 8, favorizează intuiţia şi cunoaşterea lucrurilor ignorate sau ascunse până la această dată, potenţând legătura cu eul nostru profund.

August şi Luna plină în tradiţia românească

August 2023, Superluna
August 2023, Superluna

Este o evidenţă că fără Lună, singurul satelit natural al Pământului, viaţa nu ar fi posibilă decât, poate, în forme rudimentare. Luna, în diversele ei ipostaze – Luna plină, Lună nouă, superlună, Luna albastră etc. – mereu misterioasă şi fascinantă, nu a încetat nicio clipă să provoace imaginaţia oamenilor.

Există o faţă a Lunii, cea care se arată privirii noastre, şi alta ascunsă, care i-a făcut pe oameni, încă din antichitate, să şi-o reprezinte fie în ipostaza Selenei (“sora Soarelui”, asociată cu lumina, strălucirea, bunăvoinţa, tandreţea, maternitatea), fie în cea a Hecatei (zeiţa greacă a Lunii Noi şi a răscrucilor, a magiei, având trei capete, fiecare privind în altă direcţie, simbol al sfârşitului şi al renaşterii).

În tradiţia românească, Luna plină a Sturionului, pe care o putem vedea anul acesta în ziua de 1 august, mai este numită şi “Luna zburatului”, pentru că acum puii păsărilor îşi părăsesc cuibul. În timpurile mai vechi (în unele locuri poate şi astăzi), oamenii obişnuiau să stropească livezile şi grădinile cu agheasmă, să adune mierea din stupi (pentru că este momentul din an care-i conferă proprietăţi tămăduitoare), să usuce fructe şi plante de leac.

În plus, calendarul creştin ortodox consemnează, la data de 6 august, “Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos” sau Probejenia/ Obrejenia (cuvânt împrumutat din limba slavă, însemnând “prefacere”/ ”transformare”), marcând momentul în care, potrivit scrierilor sacre, Iisus devine strălucitor, “se schimbă la faţă”, pe Muntele Tabor, vorbindu-i lui Moise, Adormirea Maicii Domnului (Sântămăria Mare), la data de 15 august, când se comemorează “moartea” Fecioarei Maria şi ridicarea la Ceruri, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (“Sântion de toamnă”), la data de 29 august.

August – “Gustar”/ “Secerar”/ “Măselar”

Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că luna august (a opta lună a anului, în calendarul gregorian, pe care îl folosim şi noi, astăzi, şi ultima lună de vară, a carei denumire vine din latinescul “Augustus”, nume dat în onoarea împăratului roman Octavianus Augustus (n. 63 i.Hr. – d. 14 d.Hr.), în tradiţia românească se mai numeste si “Gustar” (pentru că, în această perioadă a anului, se coc şi se gustă cele mai multe fructe şi legume)/ ”Secerar” (“luna secerişului”)/ “Măselar” (veriga de fier în care se fixează “măseaua coasei”).

August 2023 – Perseidele, un spectacol magnific

Cometa Swift-Tuttle
Cometa Swift-Tuttle

La mijlocul lunii august 2023, spectacolul celor două superluni – Luna plină a Sturionului şi Luna albastră – va fi completat de cel oferit de cea mai frumoasă ploaie de stele căzătoare (meteori) de peste an, Perseidele.

Perseidele pot fi văzute pe cerul nopţii încă de la sfârşitul lunii iulie, dar apogeul va fi în noaptea de 12 spre 13 august. Sunt numite astfel deoarece radianta (punctul pe cer de unde par să provină) se află în Constelația Perseu. Această ploaie de meteori este unul dintre cele mai spectaculoase și așteptate evenimente astronomice, putând produce un număr impresionant de meteori pe oră.

Perseidele sunt rezultatul intersectării orbitei Pământului cu traiectoria particulelor de praf și a altor resturi provenite din cometa Swift-Tuttle, care își completează orbita în jurul Soarelui aproximativ o dată la 133 de ani. Când particulele de praf și detritusul (bucăţi de rocă) intră în atmosfera Pământului, deplasându-se cu o viteză de aproximativ 58 kilometri/secundă (210.000 kilometri/oră), acestea se aprind și creează un fenomen luminos numit meteori sau „stele căzătoare”

Constelaţia Perseu, a 24-a cea mai mare constelaţie, a fost descoperită încă din antichitate, de către Ptolemeu, iar Cometa Swift –Tuttle, cu un diametru de circa 10 kilometri, a fost descoperită de către astronomii Lewis A. Swift şi Horace Parnell Tuttle, în 1862. Particulele de praf (mare parte cu o vechime de peste o mie de ani) încep să devină vizibile când se află la o inălțime de circa 100 de kilometri în atmosfera terestră.

Cum poate fi observată ”ploaia de stele” în condiţii optime

În noaptea de 12 spre 13 august 2023, frecvenţa Perseidelor va fi de aproximativ 60 de meteori pe oră. Observarea Perseidelor poate fi o experiență uimitoare în condiții de cer întunecat și fără lumină artificială. Ca să ne putem bucura de spectacolul acestei ploi de meteori este bine să alegem un loc ferit de poluarea luminoasă a oraşelor. În funcție de zona geografică și de condițiile meteo, pot exista anumite ore ale nopții în care activitatea este mai intensă, dar meteori pot fi observați și în timpul altor nopți din jurul datei de maximum.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.