Bacalaureat 2019 continuă luni, 1 iulie, cu proba scrisă la Limba şi literatura română, după ce, în prima parte a lunii iunie, s-au desfăşurat probele de Evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, Evaluarea competenţelor digitale şi Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

În ziua de 2 iulie 2019 se va desfăşura examenul la Limba şi literatura maternă, miercuri, 3 iulie – Proba obligatorie a profilului, joi, 4 iulie – Proba la alegere a profilului şi specializării, 8 iulie – afişarea rezultatelor (până la ora 12.00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12.00 – 16.00), 9 – 12 iulie – Rezolvarea contestaţiilor, 13 iulie – Afişarea rezultatelor finale.

Proba scrisă la limba şi literatura română, aşa cum se precizează în Programa de Bacalaureat, şi potrivit modelelor de subiecte propuse de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, vizează evaluarea competenţelor generale şi specifice formate pe durata învăţământului liceal, la această disciplină, pe baza conţinuturilor din domeniile: Limbă şi comunicare şi literatura română.

Bacalaureat 2019, probe scrise, Sursa: playtech.ro

Mai exact, proba scrisă la Limba şi literatura română, din cadrul examenului de Bacalaureat 2019, se structurează astfel:

Subiectul I (50 de puncte) are ca punct de plecare un text nonliterar sau situat la graniţa dintre literar şi nonliterar (memorialistic, jurnalistic, epistolar, juridic-administrativ, ştiinţific, argumentativ etc.) si este disociat în două tipuri de itemi: itemul I. A (30 de puncte), alcătuit din cinci cerinţe (a câte 6 puncte fiecare), presupunând înţelegerea unui text la prima vedere, şi itemul I. B (20 de puncte) – construirea unui text argumentativ de minimum 150 de cuvinte, în care elevul trebuie să-şi exprime opinia în legătură cu o problematică reflectată în textul de la punctul I. A, raportându-se atât la informaţiile din textul respectiv, cât şi la experienţa personală sau culturală.

Subiectul al II-lea (10 puncte) vizează interpretarea/comentarea, în minimum 50 de cuvinte, a unui text integral sau a unui fragment de text literar la prima vedere (liric/epic/dramatic), prin care elevul să demonstreze capacitatea de analiză tematică, structurală, stilistică etc.

Subiectul al III-lea (30 de puncte) presupune realizarea unui eseu, de minimum 400 de cuvinte, referitor la o operă literară aparţinând unui scriitor canonic, punerea în context a unui text studiat, prin raportare la viziunea artistică, la o formulă estetică, la o epocă, un curent literar/cultural etc.

Timpul efectiv de lucru este de trei ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Bacalaureat 2019, proba scrisă la Limba şi literatura română
Bacalaureat 2019, proba scrisă la Limba şi literatura română

Pentru rezolvarea corectă a subiectelor din cadrul probei scrise la Limba şi literatura română, a examenului de Bacalaureat 2019, şi pentru obţinerea unei note cât mai mari, orice elev, dincolo de cunoştinţele şi competenţele pe care le-a dobândit în cei patru ani de liceu, ar trebui să ţină seama de câteva aspecte:

  • Să citească atent si integral (nu secvenţial) textul dat la Subiectul I. A, astfel încât să decodeze corect mesajul acestuia şi să formuleze răspunsuri adecvate la cele cinci întrebări; de asemenea, pentru a fi punctate, este obligatoriu ca răspunsurile să fie formulate în enunţuri.
  • În construirea textului argumentativ de la subiectul I. B, este important să se respecte structura specifică: ipoteza – formularea unui enunţ clar, coerent, referitor la ideea/teza care urmează a fi demonstrată şi menţionarea poziţiei faţă de problematica respectivă; argumentarea propriu-zisă – enunţarea a două sau mai multe argumente pro şi/sau contra ipotezei şi susţinerea acestora cu exemple, citate, opinii convingătoare, extrase din textul de la I. A şi din experienţa personală sau culturală; formularea unei concluzii pertinente – întărirea ipotezei, prin reluarea nuanţată a acesteia. Este obligatorie, de asemenea, utilizarea conectorilor specifici – de ierarhizare (în primul rând, în al doilea rând, pe de altă parte, în egală măsură etc.), de exemplificare (de exemplu, de pildă), de analogie (de asemena, precum), de opoziţie (cu toate acestea, în schimb, de fapt, în realitate etc.), de cauzalitate (deoarece, având în vedere, dat fiind că), de susţinere (în această privinţă, din această cauză, în ceea ce priveşte) s.a.m.d. Într-o argumentare scrisă, argumentul şi exemplele asociate se vor aşeza în acelaşi paragraf. Nu se va pierde din vedere că textul argumentativ trebuie să aibă coerenţă şi coeziune, să furnizeze informaţie necontradictorie, să convingă. Se vor evita clişeele lingvistice, repetiţiile supărătoare, erorile de logică.
  • Pentru rezolvarea subiectului al II-lea – analiza, în minimum 50 de cuvinte, a unor elemente de structură, de conținut, formale, dintr-un text integral sau dintr-un fragment de text literar la prima vedere (liric/epic/dramatic) – o condiţie de bază, pentru un răspuns convingător, este înţelegerea mesajului textului, încadrarea corectă în genul literar, precizarea apartenenţei (atunci când se cere sau când este posibil) la un curent literar, la o direcţie, la o formulă de creaţie, interpretarea viziunii despre lume, recunoaşterea temei, a motivelor literare, identificarea principalelor componente de structură, de compoziţie şi limbaj şi semnificaţiile acestora etc.

    Proba scrisă la Limba şi literatura română
    Proba scrisă la Limba şi literatura română
  • Subiectul al III-lea constă în redactarea unui eseu, de minimum 400 de cuvinte, cu referire la un text studiat, aparţinând unui autor canonic (Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Călinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu), unui curent cultural/literar, unei perioade, unor specii literare şi/sau tipurilor de texte menţionate în programa de bacalaureat. În cazul autorilor canonici, operele pot să difere, în funcţie de manualul utilizat sau în funcţie de alegerile făcute, la clasă, de către profesor împreună cu elevii săi, alegeri care să respecte însă prevederile programei de Bacalaureat. Pornind de la premisa că fiecare elev a citit operele literare din programa şcolară, eseul trebuie să evidenţieze capacitatea acestuia de a face diferenţa între genuri, specii literare, ideologii culturale/literare, epoci, stiluri etc., şi, în acelaşi timp, de a interpreta o operă literară prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură, apelând la strategii de interpretare adecvate şi la un limbaj potrivit cu realitatea textului literar.
  • Este o cerinţă fundamentală, de asemenea, ca fiecare elev care va participa la probele scrise din cadul examenului de Bacalaureat, la Limba şi literatura română, dar şi la celelalte discipline, să nu piardă din vedere că, pentru o notă mare, este obligatorie folosirea limbii române corecte, a unui vocabular nuanţat, variat, care să reflecte logica ideilor, pertinenţa argumentelor s.a.m.d. Relevante sunt şi aşezarea textului în pagină şi lizibilitatea. Pentru rezolvarea subiectelor, candidaţii trebuie să folosească numai cerneală sau pastă de culoare albastră.
  • După etapa contestaţiilor, aşa cum se precizează în Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de Bacalaureat 2019, “nota iniţială pentru proba de Limba şi literatura română a examenului de Bacalaureat se poate modifica, după caz, prin creştere sau descreştere, prin nota acordată la contestaţii”, de aceea o autoevaluare corectă este necesară inainte de a se depune o contestaţie.

    In intampinarea examenelor
    In intampinarea examenelor

Nu este momentul acum pentru a pune în discuţie relevanţa subiectelor de la proba de Limba şi literatura română, din cadrul examenului de Bacalaureat, pentru felul în care anii de liceu, prin programă, ore alocate, modalităţi de evaluare, scopuri, modificări perpetue etc., cultivă o anumită atitudine faţă de lectură şi faţă de orizontul cunoaşterii în general.

Ar trebui să fie de la sine înţeles sau, dacă nu este aşa, să se cultive, în şcoală, ideea că operele literare sunt destinate, în primul rând, lecturii nemijlocite şi, pe baza acestei lecturi, care să provoace interesul fiecărui elev pentru marile valori ale culturii naţionale şi universale, să se formeze gustul estetic, abilităţile de interpretare, de analiză, de lectură critică şi creativă, preocuparea pentru a păstra prospeţimea, corectitudinea şi naturaleţea limbii române.

Or, mai ales în această perioadă care precedă Bacalaureatul, în mass-media, în realitatea imediată, atunci când sunt întrebaţi elevii cum îşi pregătesc examenul la Limba şi literatura română, se pot auzi frecvent afirmaţii alarmante, de felul: “Trebuie să învăţ eseurile pe de rost”, “Memorez eseurile cuvânt cu cuvânt”, altcineva mărturiseşte cu nonşalanţă, pe un blog, ca “profesoara de meditaţii ne-a recomandat să ne uităm la filme, dacă nu avem chef să citim toate romanele” sau “mi-a povestit cineva operele, cu detalii”. Alţii recunosc, cu aceeaşi dezinvoltură, că “nu e nevoie să citeşti operele, trebuie să înveţi să faci compilaţii după diverse comentarii şi să le spui ca pe Tatăl nostru” şi “să nu iei totul dintr-o singură sursă, să adaugi diverse lucruri care să-ţi personalizeze comentariul pentru un punctaj mai mare” etc., ceea ce ar trebui să ridice mari semne de întrebare în legătură cu o mulţime de inerţii ale învăţământului românesc.

Bacalaureat 2019, absolventi
Bacalaureat 2019, absolventi

Ne putem întreba şi în ce măsură una dintre nenumăratele schimbări (formale) care intervin de la an la an – de exemplu, egalizarea punctajului de la Subiectul I. A (30 de puncte, care se pot obţine cu uşurinţă, pentru cinci răspunsuri la întrebări relativ simple) cu cel de la Subiectul III – eseul (30 de puncte), pe o temă de literatură complexă, care trebuie dezvoltată în minimum 400 de cuvinte, este corectă sau este doar un mod de a creşte artificial promovabilitatea, putându-se obtine nota 6, la Limba si literatura română, si fără a rezolva vreun subiect de literatură.

Probabil că va veni vremea ca aceste aspecte şi multe altele, referitoare nu numai la examenul de Bacalaureat, dar şi la felul în care se învaţă în şcoala românească, ce se învaţă, cu ce motivaţie şi cu ce perspective, să fie analizate onest, cu grija cuvenită pentru fond, nu numai pentru formă.

Deocamdată, examenul de Bacalaureat 2019 se desfăşoară în cadrul regulilor stabilite prin Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de Bacalaureat, este o etapă necesară pentru un tânăr care vrea să-şi construiască un viitor profesional potrivit aspiraţiilor sale si cerinţelor lumii contemporane şi, cu siguranţă, cei care au învăţat, care sunt concentraţi, atenţi, responsabili şi ştiu să-şi stăpânească emoţiile, să aibă încredere în propriile forţe, să fie motivaţi, vor trece cu bine acest “Examen al maturităţii”.

Mult succes tuturor!

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.