Balaurul este un animal mitologic fantastic, cu un aspect infricosator, avand dimensiuni uriase. De cele mai multe ori, are forma unui sarpe cu aripi, are mai multe capete (trei, sapte sau douasprezece), poate avea un picior, doua sau trei, patru sau chiar nici unul si reprezinta intruchiparea fortelor raului. Balaurul reprezinta denumirea romaneasca a dragonului, acest animal mitologic fiind intalnit in mai multe culturi. Tot in cultura romaneasca, balaurul mai poarta denumirea de zmeu.
Cuvantul dragon provine din limba greaca, “drakon” si inseamna sarpe de apa sau sarpe de dimensiuni foarte mari sau din limba latina, “draconem”. Se presupune ca termenul grecesc ”drakon” mai provine de la cuvantul “derk” din limba Proto-indo-europeana, si inseamna “a vedea”.
Prezentare generala a balaurului
In timpurile moderne, balaurul este prezentat ca avand un imens corp de soparla sau de sarpe, cu doua picioare ca de soparla, cu aripi ca de liliac; balaurul are abilitatea de a scoate foc pe gura. Uneori balaurul este infatisat fara picioare, ajutandu-se doar de aripi pentru a zbura, teorie influentata de descoperirea pterozaurilor. Se spune ca balaurii sunt folositi pentru a pazi comorile, deoarece au ochii foarte mari si sunt creaturi extrem de vigilente. Unele culturi ii caracterizeaza ca avand tepi pe coloana vertebrala, iar balaurii din zona Europei sunt adesea prezentati ca fiind inaripati, spre deosebire de cei din cultura chinezeasca.
Desi balaurul este o creatura prezenta in multe dintre legendele lumii, diferite culturi au povesti ale caror persoanje sunt monstri care au fost catalogati drept balauri. Pe langa faptul ca balaurul are capacitatea de a scoate foc pe nas si gura, acesta poate fi si otravitor, precum cel din faimosul poem englezesc Beowulf.
Pentru diferite religii, balaurul are o mare insemnatate spirituala. In unele culturi asiatice, balaurii sunt considerati intruchipari ale fortelor naturii, ale religiei si universului. De foarte multe ori sunt asociati cu intelepciunea, se spune ca adeseori sunt mai intelepti decat oamenii si poseda forte supranaturale. Alte traditii sunt de parere ca balaurii pot intelege graiul omenesc, ba mai mult decat atat, ei i-ar fi invatat pe oameni sa vorbeasca.
Balaurul in diferite culturi
Prima atestare asupra balaurului apartine Chinei, dragonul chinezesc fiind prezent in legende care dateaza din secolul al XVI-lea i.Hr. Japonezii au adoptat simbolul dragonului chinezesc dupa secolul al IX-lea, pentru a ajuta la raspandirea Budismului.
In cultura Greciei Antice prima atestare a acestei creaturi fantastice apare in Iliada, in episodul in care se spune ca Agamemnon avea o centura pe care era brodat un simbol albastru care infatisa un balaur; mai mult decat atat, el avea emblema unui balaur cu trei capete pe scut. Cei mai cunoscuti balauri din mitologia greaca sunt: Dracones, Cetea, Chimaera, Dracaenae. Se spune ca erau folositi de cele mai multe ori pentru a apara diferite locuri si comori.
In cultura englezeasca, in epoca medievala, legenda spune ca a existat un cavaler, numit mai tarziu Sf. Gheorghe, care a salvat o printesa de furia unui balaur, si ca rascumparare a primit posibilitatea de a-i converti la Crestinism pe cei pagani. Poemul Beowulf valorifica imaginea balaurului, fiind un poem incarcat de simboluri.
In India, in perioada vedica, se presupune ca ar fi existat un balaur numit Vritra, care tinea cursurile raurilor blocate. In cartea scrisa de Flavius Philostratus, Viata lui Apollonius din Tiana, se ofera foarte multe detalii referitoare la invazia dragonilor din India. Se presupune ca Appolonius ar fi inventat aceasta povestire, deoarece nu corespunde noilor credinte indiene.
Balaurul in folclorul romanesc
In folclorul romanesc, balaurul este una dintre cele mai infricosatoare creaturi. Balaurii sunt infatisati ca fiind reptile inaripate gigantice cu multe capete, care locuiesc in balti sau puturi parasite. Romanii cred ca balaurul ia nastere dintr-un sarpe care timp de 7-12 ani nu a fost vazut de nimeni, dupa aceasta perioada el capatand aripi si picioare si dezvoltandu-se, avand dimensiuni impresionante. Are corpul acoperit cu solzi si poate sa scoata flacari pe nas si pe gura. Exista numeroase legende si basme romanesti care aduc in prim plan existenta acestor fapturi.
Imaginea balaurului in arta
Aceasta faimoasa creatura cu puteri supranaturale a influentat numeroase domenii ale artei, precum literatura si pictura, avand o simbolistica aparte. Imagini ale balaurilor apar in opere de referinta pentru literatura universala precum Beowulf, Sir Gawain and the Green Knight, Jacques de Longuyon, Les Voeux du Paon, Doctor Faustus (de Christopher Marlowe), dar si in povesti ale fratilor Grimm.
Si in pictura apare des imaginea balaurului. Una dintre picturile semnificative il infatiseaza pe Sf. Gheorghe omorand balaurul si apartine lui Gustave Moreau. In ceea ce priveste pictura contemporana, pictorul Boris Vallejo este foarte atras de aceste creaturi fantastice pe care nu ezita sa le transpuna in cele mai originale picturi.
Arta chinezeasca este influentata in mare parte de simbolul balaurului, incepand de la obiecte decorative pana la acesorii sau imprimeuri pentru diferite articole vestimentare.
Popularitea tatuajelor a crescut considerabil in ultimele decenii, iar balaurul este un model foarte apreciat, fie sub forma unor tatuaje de tipul fantasy, fie sub forma unor tatuaje tribale.
