Cu o capacitate de 35.000 de km3, o adancime a apei de 180 de metri, o suprafata de 640 km2, o capacitate de varsare de 11.000 m3/s si o latime la baza de 200 de metri, Barajul Hoover a oferit cu totul si cu totul alte perspective asupra capacitatii omului de a construi ceva atat de mare incat restul sa para o picatura in ocean. Desi de atunci a fost depasit in inaltime, volum si lungime de alte baraje, multe apartinand economiilor emergente (Tadjikistan, Brazilia), barajul american a fost cel ramas in legenda, un pionier, daca se poate spune asa.
Barajul Hoover probabil ca nu ar fi fost construit daca situatia de fond ar fi fost aceeasi, dar in alta tara. Deschis in 1936, a fost declarat ca necesar din 1922, inundatiile si seceta afectand alternativ populatia din Mohave, Arizona. Ca urmare, primele planuri pentru cel mai mare baraj de beton de pana atunci au inceput sa apara. Desi unele tehnologii inca nu fusesera testate la o scara atat de mare, asta nu avea sa opreasca proiectul.
Ce era sa opreasca marea constructie a fost insa Marea Criza Financiara din 1929-1933, cand piata americana s-a prabusit pur si simplu. Desi prioritatile pareau ca s-au schimbat cu desavarsire, presedintele Franklin Roosevelt tocmai introducea “The New Deal”, reforma economica prin care statul se putea implica in evolutia pietei si nu numai, cu scopul de a evita colapsul absolut. The New Deal (noua intelegere) era menita de asemenea sa ajute la crearea de noi locuri de munca pe baza proiectelor statului; si ce proiect avea nevoie de mai multi lucratori decat Barajul Hoover?
Imediat, mii de muncitori impreuna cu familiile s-au adunat, un adevarat mini-oras fiind construit pentru a-i caza. Cum majoritatea dintre ei erau saraci, sau chiar la limita disperarii, acest loc era uneori numit Rag City (orasul zdrentarosilor). Munca insa a inceput, iar raul Colorado a trebuit deviat pentru a permite desfasurarea activitatilor. Peste 100 de oameni au murit in timpul constructiei, incepand cu un barbat care a murit inecat in timp ce incerca sa gaseasca un loc prielnic pentru baraj. Insa numarul celor care au murit este mult mai mare, numarul de morti cauzate de pneumonie si intoxicatii diverse fiind inca necunoscut.
O legenda urbana spune chiar ca mai multi muncitori au fost ingropati in beton odata cu turnarea acestuia, nefiind scosi de acolo pentru mentinerea barajului; in realitate, acest lucru ar fi afectat si mai mult structura de rezistenta, asa ca niciun muncitor nu si-a gasit sfarsitul ca Ana, sotia lui Manole. Asta nu inseamna ca accidentele au lipsit. Mediul a avut la randul sau de suferit destul de mult, inundatiile induse de constructie distrugand mare parte din ecosistemul raului Colorado, iar patru specii de pesti specifice fiind in prezent in pericol de a disparea complet.
Cinci ani si 49 de milioane de dolari mai traziu, dupa schimbarea cursului unui rau si o greva a sindicatului organizat de muncitori, barajul a fost dat spre folosinta. Presedintele Roosevelt, cel care a ocupat cel mai mult aceasta functie in intreaga istorie americana, a fost cel care a dedicat barajul Presedintelui Herbert Hoover. Numele marii constructii se va schimba astfel din Boulder (bulgare, bolovan) in Hoover, numele initial fiind cel al localitatii celei mai apropiate.
Desi criticat pentru aspectul simplu si plictisitor, Barajul Hoover avea cea mai potrivita forma pentru a rezista: era curbat, cu partea convexa (bombata) spre apa, cu latimea scazand exponential de la baza spre varf. Pentru a-i impaca insa pe cei preocupati de estetica, intreaga cladire adiacenta barajului a fost decorate cu motive indigene, ca un omagiu adus indienilor care au trait in zona. Functionarea barajului a schimbat pur si simplu viata locuitorilor din preajma, care au putut beneficia mai bine de teritoriul pe care il locuiau. Turistii veniti in Las Vegas (aflat la circa 60 de kilometri distanta) aveau acum un motiv in plus sa isi prelungeasca sederea.
Recordul de 1.000.000 de turisti a fost atins acum destul de multa vreme. O sosea importanta trecea chiar pe deasupra Brajului Hoover, asa ca numarul acestora crestea de la o zi la alta. O sosea alternativa a fost creata recent, dupa ce atacurile de la 11 septembrie 2001 au socat tara. Afectarea barajului ar fi o adevarata catastrofa, asa ca toate masinile mari au interdictie de la a trece peste baraj, iar cele mici trebuie sa se supuna unui control riguros. Desigur, vizita si peisajul sunt intr-adevar spectaculoase, asa ca detaliul controlului asemanator cu cel de la vama se uita destul de usor. Podul poate fi trecut si pietonal, insa nu pe intuneric, iar rezervarile pentru un tur se pot face simplu, pe internet. Desi Barajul Hoover a fost depasit de mult pe toate planurile, turistii vin in acelasi numar pentru a-si adauga marea constructie la “portofoliu”, iar tehnologia nou aparuta nu face decat sa le usureze accesul.
