Barza albă (Ciconia ciconia) este una dintre cele mai iubite și respectate păsări din România, fiind înconjurată de o aură de sacralitate și noroc. Cunoscute pentru legendele care spun că aduc copii și protejează casele de rău, berzele albe au un loc special în folclorul multor culturi. Cu un aspect distinctiv – picioare lungi, cioc roșu și pene albe, această pasăre este ușor de recunoscut și admirată pentru apropierea sa de oameni, construindu-și adesea cuiburile în apropierea locuințelor.
Barza alba, considerata pasarea sfanta pe vremuri, legendara „aducatoare de copii”, asa cum era cunoscuta de micuti, este singura zburatoare de talie mare care se pare ca nu se teme de om, apropiindu-se de el pentru a-si construi cuiburi si desigur pentru a vietui impreuna cu familia sa.
Alte legende ce se mai invart in jurul acestei pasari, denumita stiintific Ciconia Ciconia, relateaza ca ea aduce primavara sau aduce norocul in casa in apropierea careia isi face cuibul sau o fereste de fulgere si de foc, implicit de mania naturii, prevesteste belsugul, starea de bine, sanatatea, norocul si multe altele.
Caracteristicile fizice ale berzei albe
Barza alba poate avea cateva legende la activ, unele adevarate altele nu, dar cu siguranta aspectul ei este inconfundabil fiind cel mai veridic. Pasarea are picioarele lungi si subtiri, ciocul rosu, lung, penele corpului sunt albe ca si cele de pe gatul sau lung si subtire iar penele de la varful aripilor sunt negre.
Fie ca este mascul fie ca este femela, barza alba, nu prea cunoaste diferente in functie de sex, acestea sunt practic inexistente. Doar ca masculul este putin mai mare, insa putin vizibil, el cantarind 3.8 kg la maturitate fata de femela care are doar 3.3 kg, insa asa cum am spus este o diferenta mica.
Cand se nasc, puii au ciocul si picioarele de culoare neagra urmand ca pe masura ce cresc, culoarea sa se schimbe incet-incet in rosu-maroniu, iar cand ating varsta de noua saptamani se pigmenteaza gradat in rosu, desi pentru ceva timp, la varful ciocului inca vor mai avea o mica pata de negru.
Barza alba nu este usor de confundat nici macar atunci cand zboara, ea are gatul lung si intins, picioarele deasemenea, spre deosebire de starc, cel cu care se aseamana intr-o oarecare masura insa, acesta are mereu capul strans in timpul zborului sub forma literei S.
Comportamentul și ciclul de viață al berzei albe
O barza poate trai pana la aproximativ 30 de ani, desigur daca pe parcurs nu intervin alte complicatii. Pe teritoriul Romaniei, cea mai batrana barza intalnita a fost barza inelata, gasita in Delta Dunarii, care insa este si printre putine pasari care nu provoaca alt sunet decat clampanitul celor doua maxilare.
Barza alba are o arie de raspandire suficient de mare, ea fiind gasita in Europa, in partea de est a Asiei, in Africa de Nord si se pare ca si intr-o mare parte din Orientul Mijlociu. Tarile in care nu se gaseste pe continentul european sunt: Marea Britanie, Italia (se intalnesc foarte putine exemplare), Scandinavia si Europa Occidentala.
Ultimul recensamant al berzei albe a scos la suprafata cifra de 166.000 de perechi din aceasta specie, desi populatia scade vertiginos inca de la inceputul sec. XX, chiar daca in Portugalia si in Spania s-au inregistrat cresteri simtitoare ale exemplarelor inaripate.
Se pare ca studiile plaseaza Polonia pe primul loc ca si teritoriu iubit de berze, deoarece acolo se gasesc mai bine de un sfert din totalul lor si anume peste 40.000 de perechi, berzele facandu-si cuibul aproximativ 70 de perechi pe o suta de metri patrati, lucru foarte neobisnuit pentru alte zone.
Berzele albe insa se stabilesc in colonii, in locurile in care conditiile de trai sunt prielnice si nu exista factori negativi, locuri precum Spania, unde exista o colonie de peste 100 de perechi ce si-au facut cuibul pa acoperisul unei catedrale din Alfaro sau Austria, in Marchegg, unde peste 60 de perechi si-au facut cuiburi in copaci.
Habitatul și migrarea berzei albe
In Romania, aceasta pasare nu prea sta la mare altitudine, cea mai ridicata pe care o prefera fiind zona Bilborului, unde isi face cuib la peste 900 m, in rest prefera zonele joase si umede de campie precum judetele Satu Mare, Timis sau chiar depresiuni intramontane cum sunt judetele Harghita, Sibiu, Brasov, Covasna dar si in Lunca Dunarii.
In centrul tarii spre exemplu in Campia Transilvaniei sau in judetele Alba si Cluj sunt intalnite chiar putine berze. Se pare ca barza alba prefera cel mai mult din Romania judetele Sibiu si Harghita, unde si-au facut cuib peste 30 de perechi, in localitatile Cristian si Sansimion.
Barza alba prefera sa-si faca cuibul pe un loc inalt, unde ajunge soarele, dar de unde sa aiba si o vedere buna catre locurile de unde se poate hrani, acesta fiind realizat din creangi, pamant, radacini diverse si captusit cu fan, balegar, iarba iar daca are norocul sa gaseasca, uneori il mai captuseste si cu hartie sau diverse carpe.
Munca pentru o asemenea capodopera dureaza pana la aproximativ opt zile. Capodopera deoarece rezultatul este unul chiar impresionant avand in vedere ca diametrul unui cuib depaseste 1,5 m si inaltimea este de pana la 2 m, insa aceasta munca este merituoasa deoarece de regula perechea foloseste mai multi ani un cuib. Barza alba nu se hraneste numai cu broaste ci si cu alte animale precum insecte (greieri si lacuste), larve, amfibieni, soareci de camp, soparle si altele.
Berzele se hranesc fie in grup, fie individual si consuma zilnic aproape 500 gr de alimente, desi in perioada de crestere puii pot consuma pana peste un kg. Barza alba isi hraneste puiul pana la aproximativ 55 de zile, ducandu-i atat harana cat si apa la cuib, iar hrana puilor inseamna mai exact rame, lacuste, cosasi, gandaci in prima faza iar cand sunt de aproape trei saptamani pot consuma si animale mai mari, urmand ca apoi sa-si procure singuri hrana.
Conservarea berzei albe și rolul ei în ecosistem
Barza albă nu este doar un simbol al norocului și fertilității, ci joacă un rol important în menținerea echilibrului ecosistemelor din care face parte. Aceste păsări ajută la controlul populațiilor de insecte și rozătoare, consumând cantități mari de hrană zilnic.
Deși populațiile berzei albe au scăzut în unele regiuni din cauza pierderii habitatului, programele de conservare din țări precum Polonia și România au contribuit la stabilizarea acestora. Instalarea de platforme pentru cuibărit și protecția zonelor umede sunt doar câteva dintre măsurile implementate pentru a susține această specie venerată.
