Bastionul Maria Therezia este cea mai mare structură din sistemul de fortificaţii al cetăţii vechi a Timişoarei care s-a păstrat până în prezent.
Edificiul a fost ridicat în scop defensiv, în perioada 1732-1734, fiind primul dintre cele nouă bastioane ale oraşului. Alături de acesta, s-au mai construit şi bastioanele Carol, Francisc, Iosef, Hamilton, Castelul, Mercy, Eugeniu, Elisabeth, însă au fost dărâmate ulterior pentru a face loc noilor clădiri ale Timişoarei. În afară de bastionul Maria Therezia, mai există doar două fragmente din zidurile fostei cetăţi a Timişoarei: unul se află în Parcul Botanic, iar celălalt pe calea Alexandru Ioan Cuza.
La început, bastionul a purtat numele de Ravelinul de Proviant şi a fost utilizat ca depozit pentru alimente. Denumirea actuală i-a fost atribuită în cinstea reginei Maria Therezia, în perioada anilor 1744 – 1745. Fiind femeie, Maria Therezia nu a fost încoronată ca împărăteasă, însă a fost regină a Ungariei şi a Boemiei.
Construcţia a fost realizată cu un consum foarte ridicat de resurse materiale. Bastionul Maria Therezia are aspectul unei fortificaţii cu trei inele, caracteristice primei jumătăţi din secolul al XVIII-lea. Spaţiul interior era înconjurat de trei centuri stelare ce puteau fi umplute cu apă, iar accesul în bastion se făcea prin trei porţi – a Vienei, a Petrovaradinului şi a Ardealului, demolate în întregime în anul 1891.
Bastionul Maria Therezia a fost atacat doar o singură dată, de către revoluţionarii maghiari, în anul 1849, însă a ţinut piept asediului timp de 107 de zile, fiind singura cetate din Transilvania şi Banat ce a rezistat, în timp ce toate celelalte au fost ocupate.
Întins pe o suprafaţă de 9.000 de metri pătraţi, bastionul Maria Therezia se află pe lista monumentelor istorice ale judeţului Timiş. În anul 2010, bastionul a fost redeschis publicului, după doi ani în care au fost efectuate lucrări de reconstrucţie şi reamenajare.
În prezent, bastionul este utilizat ca pasaj, dar găzduieşte şi spaţii comerciale, restaurante, baruri, un club, o librărie şi două expoziţii permanente ale Muzeului Banatului: „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor” şi „Vioara – o pasiune de viaţă”. Podul bastionului a fost transformat într-o sală de expoziţii, iar în curte s-a amenajat o zonă pietonală în trepte, ce poate fi folosită ca scenă.
De-a lungul anilor, bastionul a trecut prin numeroase faze de restaurare și conservare, fiecare intervenție adăugând un nou strat la povestea sa complexă. Astăzi, Bastionul Maria Therezia este nu doar un simbol al trecutului militar, ci și un centru cultural activ, găzduind evenimente, expoziții și inițiative educative.
Pentru vizitatori, bastionul oferă o perspectivă unică asupra modului în care arhitectura militară a evoluat și a influențat dezvoltarea urbană a Timișoarei. Tururile ghidate accentuează importanța istorică a bastionului și rolul său în configurarea identității orașului.
