Ciclurile astronomice principale sunt ziua (bazata pe rotatia Pamantului in jurul propriei axe), anul (bazat pe revolutia Pamantului in jurul soarelui) si luna (bazata pe revolutia Lunii in jurul Pamantului). Complexitatea calendarelor apare deoarece aceste cicluri de revolutie nu cuprind un numar intreg de zile si, deoarece, ciclurile astronomice nu sunt nici constante, nici perfect divizibile unul cu celalalt. Cititi in continuare pentru a afla mai multe despre bazele astronomice ale calendarului.

Tipuri de ani si luni

Anul tropical este definit ca intervalul mediu dintre echinoctiile de primavara – acesta corespunde cu ciclul anotimpurilor. Anul calendaristic este legat de anul tropical, masurat intre doua echinoctii de primavara, asa cum a fost stabilit de catre Cezar si Sosigene. Cu toate acestea, intervalul dintre un anumit echinoctiu de primavara si urmatorul poate varia de la medie cu cateva minute. Un alt tip de an este cel sideral, care reprezinta durata de timp necesara pentru ca Pamantul sa orbiteze in jurul soarelui. In anul 2000, lungimea anului tropical a fost de 365.24219, iar lungimea anului sideral a fost de 365.2564.

Luna sinodica (intervalul mediu dintre conjunctiile Lunii si soarelui) corespunde ciclului de faze lunare. Oricare ciclu de faze poate varia de la medie cu pana la sapte ore. Ciclurile se schimba treptat in timp. Formulele dupa care sunt calculate anii, lunile si zilele nu trebuie sa fie considerate a fi date absolute, ele fiind doar cele mai bune aproximari posibile in ziua de azi. Prin urmare, un an calendaristic cu un numar intreg de zile nu poate fi perfect sincronizat cu anul tropical. Sincronizarea aproximativa a lunilor calendaristice cu fazele lunare necesita o secventa completa de luni compuse din 29 si 30 de zile.

Tipuri de calendare

Din aceasta situatie au rezultat trei tipuri de calendare. Un calendar solar (cum este calendarul gregorian) este proiectat pentru a ramane in sincron cu anul tropical. Pentru a face acest lucru, sunt intercalate zile (care formeaza anii bisecti) pentru a creste durata medie a anului calendaristic. Un calendar lunar (cum este cel musulman) urmeaza ciclul de faze lunare, fara a tine cont de anul tropical. Astfel, lunile din calendarul musulman se schimba in mod sistematic in raport cu lunile din calendarul gregorian. Cel de-al treilea tip de calendar, cel lunisolar (calendarul evreiesc si cel chinez), are o secventa de luni bazata pe ciclul de faze lunare, insa, o data la cativa ani se introduce o luna pentru a se sincroniza din nou cu anul tropical.

Citește și:  Castorul, animalul totemic al geto-dacilor, s-a întors în România
Echinoctiile si solstitiile, Foto: worldsciencefestival.com
Echinoctiile si solstitiile, Foto: worldsciencefestival.com

Deoarece calendarele sunt create pentru a servi nevoilor sociale, problema legata de precizia unui calendar este de obicei inselatoare sau gresita. Un calendar care este bazat pe un set fix de reguli este exact daca regulile sunt aplicate in mod consecvent. In cazul calendarelor care incearca sa reproduca ciclurile astronomice, ne putem intreba cat de exact sunt reproduse aceste cicluri. Cu toate acestea, ciclurile astronomice nu sunt absolut constante si nu sunt cunoscute cu exactitate. Pe termen lung, numai un calendar pur observational mentine o sincronicitate cu fenomenele astronomice. Insa, un calendar observational prezinta incertitudine pe termen scurt, deoarece fenomenele naturale sunt complexe si observatiile pot fi gresite.

Echinoctiile si solstitiile

Echinoctiile si solstitiile sunt utilizate in mod frecvent ca puncte de ancorare pentru calendare. Pentru oamenii din emisfera de nord lucrurile stau in felul urmator:
• Solstitiul de iarna este momentul din decembrie in care soarele ajunge la latitudinea cea mai sudica. In aceasta perioada avem parte de cea mai scurta zi. Data solstitiului de iarna este in jur de 21 decembrie.
• Solstitiul de vara este momentul din iulie in care soarele ajunge la latitudinea cea mai nordica. In aceasta perioada avem parte de cea mai lunga zi. Data solstitiului de vara este in jur de 21 iulie.
• Echinoctiul de primavara momentul din martie in care soarele traverseaza ecuatorul, din emisfera de sud catre emisfera de nord. Ziua si noaptea sunt aproximativ egale. Data echinoctiului de primavara este in jur de 20 martie.
• Echinoctiul de toamna este momentul din septembrie in care soarele traverseaza ecuatorul, din emisfera de nord catre emisfera de sud. La fel, ziua si noaptea au aproximativ aceeasi lungime. Data echinoctiului de toamna este in jur de 22 septembrie.
Pentru oamenii aflati in emisfera de sud, aceste evenimente sunt deplasate cu o jumatate de an.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.