Una din speciile de pasari de apa atat de bine cunoscuta de vanatori este becata mare – raspandita in regiunile cu paduri de stepa si tundra, mlastini de ses si pajisti ierboase cu tufe de arin si salcie din nordul Europei si nord-vestul Asiei.
Această pasăre sedentară, care își petrece verile în regiunile cu stepe și tundra din nordul Europei și nord-vestul Asiei, se remarcă prin adaptările sale fizice excepționale care îi permit să zboare ore în șir fără oprire.
Toamna tarziu becata mare migreaza spre zonele din Africa sau tarile mediteraneene spre a petrece lunile de iarna. Primavara devreme aceasta pasare apare si la noi in tara.
Caracteristicile fizice ale Becatei Mari
Becata mare este cea mai rapida pasare migratoare, are capacitatea de a zbura pe distante foarte lungi si de a fi incredibila de iute incat i-a uimit si pe ornitologi. Acestia considera aceasta pasare ca fiind atat de rezistenta incat poate fi comparata si cu un avion.
Are lungimea corpului de 27-29 cm, greutatea de 150-260 g si anvergura aripilor de 42-46 cm. Ca si celelelalte specii de becate si aceasta are penajul ce o camufleaza perfect in mediul care traieste si ciocul lung, subtire si ascutit, in doua culori. Penajul este luminos in nuante de culori maronii-deschise cu dungi inchise pe partea dorsala si albicios pe partea ventrala.
Coada este lata si scurta, are pene albe pe partea inferioara, in rest este asemanatoare cu nuantele de pe spatele corpului. Pe cap are cateva dungi inchise care se intind pana spre ceafa. Ochii sunt mari si rotunzi, sunt pozitionati pe partile laterale ale capului si au irisul maro sau negru. Picioarele sunt scurte, au fiecare cate trei degete indreptate inainte si unul inapoi, toate inzestrate cu gheare mari, rezistente si curbate.
Comportamentul în perioada de reproducere
In perioada de imperechere masculii sunt agresivi intre ei si isi apara teritoriul. Femelele isi fac cuibul in vegetatia densa de pe sol, pe o suprafata plana, il construiesc din materii vegetale uscate si muschi. Femela depune o singura ponta alcatuita din 3-4 oua pe care le cloceste singura timp de 22-24 de zile.
Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt ocrotiti si hraniti de pasarea-mama timp de 3 saptamani. Apoi acestia incep sa zboare, sa-si caute hrana singuri si devin independenti. Hrana acestei pasari consta din viermi, insecte, larve de insecte, viermi, moluste si completata cu seminte.
Becata mare este o pasare migratoare care face parte din ordinul Charadriiformes, familia Scolopacidae si are denumirea stiintifica de Gallinago media. Riscul de disparitie al acestei specii este redus.
Adaptările la Migrație: cum face față Becata Mare distanțelor lungi
Becata mare este echipată cu o serie de adaptări fiziologice care îi permit să parcurgă mii de kilometri fără eșec. Aceasta include capacitatea de a metaboliza rapid grăsimile acumulate, o rezistență cardiovasculară impresionantă și o eficiență energetică maximizată. Această secțiune detaliată ar urma să exploreze mecanismele biochimice și fizice care îi permit becatei mari să mențină viteza și rezistența pe parcursul migrațiilor lungi, și ar putea fi inclusă imediat după descrierea migrației anuale, oferind un context științific profund pentru cititorii interesați de biologia aviară.
Video – Becata mare (Gallinago media):
