Big Five (The Big 5) – testul de personalitate cu cinci factori care te ajută să reuşeşti în viaţă

Big Five (The Big 5), cunoscut și sub denumirea de “Modelul Big Five”, este astăzi unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru evaluarea și înțelegerea personalității umane, care se bazează pe cinci dimensiuni principale, pentru a descrie și înțelege trăsăturile individuale.

Este folosit în cercetare, în domeniul medical, psihologie, precum și în cadrul resurselor umane și al consultanței pentru dezvoltare personală și profesională, fiind, până în prezent, modelul psihologic cel mai validat științific și de încredere pentru măsurarea personalității.

Cele cinci trăsături de bază ale personalității (Big Five) reprezintă o teorie dezvoltată iniţial pentru a înțelege relația dintre personalitate și comportamentul academic/ performanța academică (altfel spus, măsura în care un elev/ student, un profesor sau o instituție și-au atins obiectivele educaționale pe termen scurt sau lung).

Cercetătorii au avut nevoie de ani de studiu înainte să reuşească să identifice trăsăturile de caracter ca o modalitate de a analiza comportamentul oamenilor. La un moment dat, Gordon Allport, un psiholog american, considerat unul dintre fondatorii psihologiei personalităţii, a găsit peste 4000 de trăsături, un număr mult prea mare pentru a putea fi utilizat, într-un mod relevant, într-un test de personalitate.

Chiar și atunci când numărul trăsăturilor a fost redus la 16, testul a fost văzut ca fiind prea complicat şi abia în anii 1990, Lewis R. Goldberg, profesor şi cercetător la Universitatea Oregon, SUA, a conceput modelul “The Big 5”, care conţine cele mai cunoscute trăsături de personalitate (trăsături primare), care s-ar afla la baza tuturor celorlalte. Acest model a fost rafinat ulterior, prin contribuţia mai multor psihologi, care au realizat şi instrumente de măsurare a acestor caracteristici.

Big Five (The Big 5) – care sunt cele cinci mari trăsături de personalitate?

Este important de menţionat că fiecare dintre cele cinci trăsături primare de personalitate, din modelul Big Five, reprezintă o gamă între două extreme şi că, în lumea reală, majoritatea oamenilor se află undeva la mijloc. Iată care sunt cele cinci mari trăsături de personalitate, a căror cunoaştere oferă un portret precis al personalităţii:

Deschiderea (Openness to Experience/ Deschidere către experienţă)

Această caracteristică a personalităţii, din modelul Big Five, se referă la gradul în care o persoană este deschisă către idei noi, imaginație, creativitate și experiențe. Oamenii cu scoruri mari în această dimensiune sunt adesea curioși din punct de vedere intelectual, sensibili la frumos, aventuroși, deschiși către idei inovatoare și abordează viața cu o minte deschisă, tind să aibă o gamă largă de interese, au un vocabular bogat, înţeleg rapid lucrurile, au tendinţa spre reflecţie.

Pe de altă parte, cei cu scoruri mai scăzute sunt mai conservatori, preferă familiarul, pragmaticul și pot fi mai tradiționaliști în gândire, au dificultăţi în înţelegerea ideilor abstracte, o imaginaţie limitată.

Conștiinciozitatea (Conscientiousness)

Această dimensiune se referă la cât de organizată, disciplinată și responsabilă este o persoană. Persoanele cu un nivel ridicat de conștiinciozitate sunt bine organizate, au un nivel ridicat de atenţie, un control bun al impulsurilor, au un plan de urmat și sunt orientate spre obiective.

Ele sunt, de obicei, foarte “fiabile”, atente la detalii, exigente și persistente în atingerea obiectivelor. Planifică din timp, se gândesc la modul în care comportamentul lor îi afectează pe alții și sunt atenți la termenele limită.

Pe de altă parte, persoanele cu un nivel scăzut de conștiinciozitate pot fi mai dezordonate, mai puțin orientate către obiective și pot avea dificultăți în menținerea planurilor și angajamentelor, având tendinţa de a se eschiva sau de a amâna realizarea lucrurilor propuse şi a sarcinilor importante.

Extraversiunea/ extroversiunea (Extraversion)

Extraversiunea se referă la nivelul de interacțiune și de căutare a stimulilor din mediul extern. Aceste persoane sunt sociabile, extrovertite, energice și își găsesc energia din interacțiunile sociale. Ele se simt confortabil în grupuri și sunt adesea pline de viață.

Extravertiții tind să aibă/ să obţină roluri publice, inclusiv în domenii precum vânzările, marketingul, politica. Văzuți ca lideri, oamenii extravertiți vor avea mai multe șanse să conducă decât să stea în anonimat.

În contrast, persoanele introverte sunt mai rezervate, preferă momentele de singurătate, limitează interacțiunile și au nevoie de mai puțină stimulare socială pentru a se simți împlinite. Au mai puțină energie de cheltuit în medii sociale, iar evenimentele sociale le pot crea sentimentul de epuizare.

Amabilitatea (Agreeableness)

Una dintre trăsăturile de personalitate importante din perspectiva “Big Five” este amabilitatea, referindu-se la cât de cooperativă și empatică este o persoană în relațiile cu ceilalţi. Persoanele cu un nivel ridicat de amabilitate sunt înțelegătoare, prietenoase, generoase, de încredere, tind să fie înclinate să evite confruntările și să colaboreze pentru a menține relațiile. Au o viziune optimistă asupra naturii umane.

Persoanele cu un nivel scăzut de amabilitate pot fi mai critice, mai puțin empatice și mai puțin dispuse să colaboreze în relații. Uneori, scepticismul lor cu privire la comportamentul altora îi face să fie suspicioși, neprietenoşi și necooperanți.

Nevrotismul (Neuroticism)

“Nevrotismul” este un termen care se foloseşte în psihologie, pentru a denumi predispoziţia spre teamă, anxietate, pentru a descrie comportamente exagerate şi pentru a se face diferenţa de “nevrotic” (“care suferă de nevroză”). În contextul “Big Five”, se referă la nivelul de stabilitate emoțională și la tendința de a experimenta emoții negative.

Persoanele cu scoruri mari în privinţa acestei trăsături comportamentale pot fi mai predispuse la tristeţe, anxietate, iritabilitate, stres și tulburări emoționale. Se supăra uşor, îşi fac griji pentru orice, se confruntă cu schimbări dramatice de dispoziţie, se luptă să-şi revină după evenimente stresante. Persoanele dominate de “nevrotism” manifestă scepticism faţă de muncă, iau frecvent decizii inadecvate/ dezavantajoase.

Pe de altă parte, persoanele cu scoruri scăzute sunt mai calme, mai relaxate, mai rezistente la stres și mai puțin susceptibile la anxietate și depresie, tind să fie stabile din punct de vedere emoțional și lipsite de sentimente negative persistente.

De ce sunt importante cele 5 mari trăsături din testul “Big Five”?

“Big Five” este, deocamdată, modelul psihologic cel mai validat științific și de încredere pentru măsurarea personalității. Înțelegerea a ceea ce înseamnă fiecare trăsătură de personalitate și cum poate fi interpretată obținerea unui scor mare sau scăzut în respectiva trăsătură poate oferi o perspectivă asupra propriei personalități. De asemenea, ne poate ajuta să-i înțelegem mai bine pe ceilalți.

În plus, cunoaşterea modelului “Big Five” poate însemna un avantaj în condiţiile participării, de exemplu, la un interviu de angajare sau în construirea unui management eficient al unei echipe, la optimizarea comunicării şi a interacţiunilor.

Studiile au mai relevat faptul că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, trăsăturile noastre comportamentale se vor schimba – devenim mai puțin extravertiți, mai puțin nevrotici și mai puțin deschiși către experiențe noi, în timp ce amabilitatea și conștiinciozitatea noastră vor crește. Un studiu din 2011 a mai evidenţiat şi că femeile tind să obțină un scor mai mare, la extraversie, agreabilitate și nevrotism, decât bărbații.

Ce factori influenţează trăsăturile de personalitate?

Trăsăturile de personalitate sunt influențate de o combinație complexă de factori genetici, de mediu și cei generaţi de experiențele de viață. Mai multe elemente pot contribui la dezvoltarea și modelarea trăsăturilor de personalitate:

• Genetica – studiile asupra gemenilor identici au evidențiat că trăsăturile de personalitate au o componentă genetică semnificativă. Genetica poate influența tendințele în ceea ce privește trăsături precum extraversiunea, stabilitatea emoțională sau nivelul de deschidere către experiențe.
• Mediul familial – experiențele din copilărie, relația cu părinții sau familia extinsă pot juca un rol crucial în formarea trăsăturilor de personalitate. Modelele de comportament și interacțiunile din familie pot influența modul în care o persoană învață să gestioneze emoțiile, să interacționeze social și să dezvolte încredere în sine.
• Mediul social și cultural – normele, valorile și așteptările culturale pot afecta/ modela trăsăturile de personalitate. De exemplu, anumite culturi pot promova mai multe trăsături asociate cu colectivismul sau individualismul, ceea ce poate influența felul în care o persoană se raportează la ceilalți și la sine.
• Experiențe de viață și evenimente traumatizante – evenimentele semnificative din viața unei persoane, precum traumele, pierderile sau succesul personal, pot influența modul în care trăsăturile de personalitate sunt exprimate sau dezvoltate.
• Factori biologici – aspecte precum sănătatea fizică, starea hormonală și chiar structura creierului pot influența anumite trăsături de personalitate. De exemplu, dezechilibrele hormonale pot afecta nivelul de anxietate sau agresivitate al unei persoane.
• Interacțiunile sociale și experiențele de învățare – relațiile cu prietenii, colegii și cu alte persoane pot influența dezvoltarea trăsăturilor de personalitate, prin interacțiunea și învățarea socială.

Care este cea mai frecventă tipologie, după modelul “The Big 5”?

Modelul “Big Five” nu îşi propune să identifice tipologii umane, pentru că măsoară trăsături de personalitate pe care fiecare om le poate manifesta intr-o anumită măsură. Totuşi, mai multe studii au arătat că majoritatea oamenilor tind să se încadreze în unul dintre următoarele tipuri principale, bazate pe cele cinci trăsături:

• Mediu – cel mai comun tip, caracterizat prin niveluri ridicate de extroversiune și nevrotism și niveluri scăzute de deschidere către experienţă;
• Egocentric – cu o mare tendinţă de introversie și un nivel scăzut de conștiinciozitate, deschidere și agreabilitate;
• Rezervat – nivel scăzut în extroversiune, nevrotism și deschidere, și ridicat în conștiinciozitate și agreabilitate;
• Model de urmat – nivel mai mare pentru fiecare dintre trăsături, cu excepţia nevrotismului.

Cum prefigurează “The Big 5” comportamentul la locul de muncă?

“Big Five” poate oferi indicii semnificative pentru comportamentul la locul de muncă, putându-se anticipa cu exactitate, în multe cazuri, performanţa viitoare. Capacitatea de a identifica unde ar putea exista un impact pozitiv sau negativ poate ajuta la influențarea deciziilor privind angajarea sau păstrarea personalului.

De pildă, un candidat cu un scor mare la “deschidere către experienţa” ar fi dispus să învețe, să dobândească noi abilități. De asemenea, în faţa problemelor abstracte, aceştia au mai multe șanse să se gândească la soluții și s-ar concentra pe abordarea unor probleme care au fost probabil trecute cu vederea.

Candidații cu un scor mare de “conștiinciozitate” nu sunt neapărat buni de aşezat la birou zi lumină. Cu toate acestea, ei ar fi dornici să-și ducă la bun sfârșit munca, să respecte termenele limită. Pe de altă parte, cineva care are un scor scăzut, ar avea nevoie de mult mai multă concentrare, timp și atenție la jobul respectiv.

Scorurile mari la “extraversiune” sunt foarte potrivite pentru situaţii bazate pe interacțiunea cu ceilalți – vânzările, marketingul și PR, toate necesită abilități de comunicare. Joburile mai “tehnice”, pentru care este nevoie de o concentrare mai mare sau de un grad de izolare nu ar fi potrivite.

Un candidat care dă dovadă de “amabilitate” s-ar potrivi unui job în care sunt necesare abilități de a fi în slujba celorlalți. Opusul ar fi nepotrivit într-un mediu de echipă și ar cauza probleme semnificative în îndeplinirea unui obiectiv sau a unei sarcini comune.

Cine prezintă un “nevrotism” ridicat nu va fi potrivit pentru un job care presupune schimbări permanente de strategie sau niveluri ridicate de stres.

Identificarea acestor trăsături poate fi de mare folos pentru a prefigura un comportament la locul de muncă și în anumite circumstanțe, iar companiile pot identifica viitoarele talente, deraieri și chiar potențialul de succes.

Care sunt cei mai buni lideri din perspectiva “Big Five”?

Modelul “Big Five” poate să ofere elementele necesare pentru a recunoaşte portretul unui lider veritabil, aspect important pentru a-l descoperi şi valida. De exemplu, se crede, în general, că un extrovertit poate fi un lider bun.

Dar, deși extrovertiții tind să dea dovadă de bune abilități de conducere, să fie sociabili și să încurajeze discuțiile, cercetările au sugerat că prea mulți extrovertiți într-o echipă ar putea duce, de fapt, la o scădere a eficienței. Un lider bun este cel care manifestă deschidere, conștiinciozitate, autodisciplină, în special în situații stresante, când responsabilitatea și încrederea sunt esenţiale.

Este o evidenţă că este nevoie de anumite calităţi umane, pentru a reuşi în viaţă, pentru a fi mulţumit, fericit, în viaţa personală, socială, profesională. Modelul “Big Five” poate confirma/ infirma dacă reprezentarea pe care fiecare o are despre sine este corectă şi, în acelaşi timp, arată şi aspectele care ar trebui îmbunătăţite.

Un model Big Five revizuit – Hexaco

Un model cu şase factori, introdus recent, la începutul anilor 2000, cunoscut sub numele “HEXACO”, adaugă celor cinci trăsături de personalitate factorul “honesty-humility”, în ideea de a se măsura si aspecte legate de caracterul unei persoane, atât de important in relaţiile cu cei din jur. Dacă traducerea, în româneşte, a primului termen este clară – “onestitate” – în privinţa celui de-al doilea termen – “humility”- se poate constata că, în variantele româneşti ale testului, este tradus, grosso modo, ca “umilinţă” şi înţeles/ susţinut ca o trăsătură pozitivă.

Dar, sensul cuvântului “umilinţă” (dacă nu este folosit în înţeles religios, ca “smerenie”), în limba română, este de “sentiment de inferioritate”/ “slugărnicie”/ “sărăcie”.

Cei care se grăbesc, la noi, să afirme “umilinţa” ca “virtute” în context profesional, social, ar trebui să-şi pună nişte semne de întrebare, pentru ca, în realitate, englezescul “ humility”, ca trăsătură de personalitate, se referă la “modestie”, “disponibilitate pentru cooperare”, corectitudine, dezinteres pentru acumulare necinstită de bani, bunuri, semne de statut, reflectând gradul în care o persoană promovează – sau nu – “cinstit”/ “necinstit” propriile interese.

Pentru dezambiguizarea cuvântului “humility”, chiar şi în unele variante englezeşti ale testului este introdus termenul “Intellectual humility”, care să măsoare capacitatea unei persoane de a recunoaşte limitările propriei cunoaşteri/ experiențe sau faptul că poate greşi uneori.

Dincolo de adăugarea trăsăturii “honesty-humility”, modelul HEXACO definește alți factori oarecum diferit față de modelul “The Big 5”, înlocuind, de exemplu, “nevrotismul”cu “emoţionalitatea”.

Fie că este vorba de “Big Five” sau de varianta actualizată, “Hexaco”, un astfel de test de personalitate oferă un drum către cunoaşterea de sine, pentru evaluarea relaţiilor cu cei din jur şi, implicit, informaţii şi despre alţi indicatori, cum ar fi sănătatea fizică, bunăstarea, succesul, în contexte sociale, academice și profesionale.