Bio-art – originalitate sau inconstienta?

Termenul bio-art a aparut numai de 15-20 de ani, in presa culturala si in cea stiintifica, provocand destula confuzie si curiozitate in randul publicului si al specialistilor. Unii au spus ca se incadreaza in bio-art, de exemplu, simularea proceselor biologice pe calculator, robotii cu infatisare umana, organismele colorate, care au fost supuse unor manipulari genetice, “instalatiile” (arta) care includ biotehnologie etc.

• Unul dintre cele mai controversate exemple de bio-art este “Iepurele transgenetic”, numit “Alba” sau “Bunny”, creat de Eduardo Kac (se pronunta “Katz”, artist american), in 2000, cu ajutorul INRA (Institutul National de Cercetare Agronomica, din Franta si primul din Europa). Alba este un hibrid, un iepure viu, caruia i s-a inoculat o proteina de meduza, care il face verde fluorescent, in razele UV. Potrivit creatorului sau, este o expresie a bio-art, un amestec de arta, genetica si biotehnologie. La finalul experimentului, surprinsi ei insisi, probabil, cei de la  INRA au refuzat sa “elibereze” iepurele Alba, situatie in care Kac a arborat un steag in culoarea iepurelui, militand pentru “integrarea sa sociala”. Mai mult, aceasta situatie a fost intr-atat de mediatizata,  incat, in scurta vreme, au aparut pe piata pesti de acvariu fosforescenti (numiti GloFish), obtinuti dupa aceeasi metoda. Eduardo Kac nu intentioneaza sa se opreasca aici (desi a fost insistent criticat), luand in calcul si crearea unui caine fluorescent.

  

Inainte de anul 2000, Eduardo Kac mai atrasese atentia printr-un proiect de asociere a corpului uman, a biotehnologiilor, intr-o emisiune televizata, cand, in prezenta unui medic si a publicului, si-a implantat in picior, un microcircuit, care permitea sa fie citit pe Internet. Cateva minute mai tarziu, Kac era inscris si putea fi identificat pe net ca persoana si animal.

• La o expozitie de Ars Electronica  – Genesis – in 1999, un fragment din Biblie a fost “tradus” intr-o secventa de ADN din structura unei bacterii. Dezvoltarea bacteriei, insamantata intr-un gel, s-a facut sub supravegherea unei camere web, apreciindu-se un astfel de context, ca bio-art.
• Marta de Menezes (artista din Portugalia) si-a ales alt suport de lucru pentru realizarile sale bio-art – fluturii. Ea a reusit sa modifice desenul aripilor, intepand crisalidele in anumite puncte.
• Si mai “scandalos”, o artista din Slovenia a cultivat celule din propria piele, in trei acvarii, supunandu-le la conditii de temperatura diferite, oferind posibililor vizitatori ocazia de a observa felul in care evolueaza acestea (unele celule mor, altele se descompun, altele se multiplica sau raman in repaus). Este vorba de arta, de stiinta sau inconstienta?
• In Australia, “Symbiotica” este denumirea unui laborator de “cercetare artistica”, amplasat intr-o institutie de invatamant, de stiinte biologice, care valorifica metode stiintifice, din zona biologiei moleculare, neurostiintelor, biomecanicii etc., in manifestari artistice. Una dintre acestea se numeste “Fish and Chips” si consta intr-o cultura de neuroni de peste, pe un substrat de purici in silicon. Impulsurile nervoase ale acestei constructii artistice “semi-vii” sunt inregistrate de un brat robotizat care se misca in functie de influxurile nervoase. Un alt proiect artistic se numeste “Pig Wings” si este format din celule extrase din maduva osoasa de porc, cultivate in polimeri bioabsorbabili, toate asezate in forma de aripa, incercand sa sugereze  evolutia vertebratelor.
• Artistii Marion Laval-Jeantet si Benoit Mangin (francezi, de origine) pun ecologia in centrul demersurilor lor artistice. Din anii ’90, ei combina instalatiile, proiectiile video, fotografia, psihologia, biotehnologia, in realizarea de mesaje artistice a caror tema centrala este Viata.
• La inceputul anului 2012, acelasi institut INRA (cu care a colaborat Eduardo Kac) a pus in scena, dupa “Saptamana creierului”, de la Paris, un spectacol olfactiv, cu concursul cercetatorilor neurobiologi, al artistilor si al creatorilor de parfumuri, in permanenta interactiune cu publicul, pentru a evalua dimensiunea estetica si mecanismele neurofiziologice implicate in perceptia olfactiva.

Unde se opreste stiinta si unde incepe arta? Greu de spus. Cei pasionati de bio-art sustin ca prin astfel de “experimente” artistice, gratie stiintei, omul isi poate invinge temerile si poate ajunge la o mai profunda cunoastere de sine.