Primul document scris despre Valea lui Mihai datează din 20 august 1270. În 1312, primește de la regele Karol Robert drept de a percepe vamă. Denumirea orașului este atestat în diferite documente ca Nogmyhal, Nagmihal, Nochmihal, Nogmichaly, Nogh Myhalfalva.
În perioada 1332-1337, are aceeași mărime ca orașul Gyula. În perioada corviniană, este amintită printre cele 18 orașe ale județului Bihor, în 1459 primește dreptul de a organiza târg. În 1587, turcii incendiază localitatea iar populația evadează.
După plecarea turcilor, populația revine și trece la credința reformată. Biserica se reconstruiește, clopotul turnat la Oradea, în 1491, se găsește și astăzi în turnul bisericii.
În secolele al XVI – lea și al XVII – lea, numărul locuitorilor este foarte mic. În secolul al XVIII – lea, începe formarea moșiilor mari ca moșia Stubenberg, Bujanovics, Gencsy, Slavy și Bernat. Recensământul din 1800 atestă 1594 de locuitori.
În 1844, Valea lui Mihai este declarat oraș. În 1871, se construiește calea ferată, între Debrecen și Satu Mare, iar în 1887 tronsonul Debrecen-Oradea. Până la începutul Primului Război Mondial are loc o dezvoltare economică, în principal a industriei alimentare și agriculturii, iar în 1883 se înființează prima bancă. După Primul Război Mondial Valea, lui Mihai aparține județului Sălaj. Infrastructura se dezvoltă în special în perioada interbelică. Deceniile comunismului au restructurat și orașul Valea lui Mihai.
Fiecare religie importantă este prezentă în Valea lui Mihai. Cea mai importantă este biserica reformată cu 5425 de credincioşi, respectiv cea romano-catolică cu 3119 de credincioşi. Biserica ortodoxă a apărut în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi are 1159 de credincioşi, iar cea greco-catolică, care are mari tradiţii în zonă, acum începe să redobândească importanţa, având 266 de membri.
Există şi o mică biserică baptistă. Ea este situată la adresa Strada Oașului 3, Valea lui Mihai, în județul Bihor.
Biserica nu servește doar ca loc de rugăciune, ci și ca un centru comunitar unde membrii se întâlnesc pentru a discuta problemele locale și pentru a planifica activități comunitare. Acest aspect transformă biserica într-un punct de reuniune crucial pentru locuitorii din Valea lui Mihai.
Una dintre legendele locale spune că în subsolul bisericii ar exista o criptă veche, datând din perioade mult mai timpurii decât biserica actuală, posibil legată de vechile comunități religioase care s-au succedat în regiune.
