Biserica cu Cocoș din Cluj sau Biserica Reformată cu Cocoș este una dintre clădirile de seamă ale oraşului Cluj, fiind realizată de arhitectul maghiar Karoly Kos. Numele i se trage de la faptul că, pe turnul sudic, stă un cocoş, lucru întâlnit la toate bisericile reformate.
Tradiţiile acestei religii fac referire la cocoș ca pasărea ce veghează în cazul apariţiei diavolului – aceştia cred că diavolul îşi poate pune în aplicare planurile malefice până când cocoşul strigă primul “cucurigu” al dimineţii. Cocoşul este văzut şi ca un simbol al vigilenţei, având în vedere că anunţă sosirea zilei când încă este întuneric. Adepţii acestei credinţe spun că pasărea face aluzie la Iisus din Nazaret, care a condus oamenii din întuneric spre lumină.
Biserica cu Cocoș din Cluj a fost construită abia între anii 1913 şi 1914, deşi comunitatea protestantă era destul de mare încă din secolul al XVII-lea. În anul 1654, Rakoczi al II-lea s-a decis să fondeze o parohie în acest oraş.
După moartea sa, Mihai Apafi, principe la acea vreme, a sprijinit biserica calvină, iar mai târziu, Anna Apafi pune bazele unei biserici reformate pe terenul fostei biserici calvine. Dar administraţia guvernamentală, mare suporteră a religiei catolice, face presiuni pentru a cumpăra terenul şi biserica, lucru pe care îl şi reuşeşte.
Locuitorii reformaţi din Cluj nu au avut unde să îşi practice credinţa decât în casele diverşilor credincioşi, până în anul 1896. Aceste case au devenit neîncăpătoare în scurt timp, aşa că nevoia de a construi un cadru instituţional adecvat creştea pe zi ce trece.
Începând cu anul 1896, oamenii au căutat neîncetat un teren potrivit pentru construirea unei biserici şi, în cele din urmă, a fost cumpărat un teren pe care se afla unul din conacurile comitetului Nemes. Abia în anul 1903 s-a încheiat un contract între cele două părţi, însă lipsa banilor a dus la stagnarea construcţiei edificiului.
Chiar dacă, până la sfârşitul anului 1907, s-au strâns banii necesari, Biserica cu Cocoș din Cluj tot nu a fost construită. Primul proiect, care a aparţinut unui meşter zidar, nu a fost pe placul prezbiteriului: biserica ar fi inclus prea multe decoraţii neogotice, care nu s-ar fi potrivit cu ceea ce ei au numit “simplitatea calvină”. Tocmai de aceea, a fost angajat arhitectul Karoly Kos care, alături de inginerul şef Antal Pohl, a verificat şi modificat proiectul vechi.
Noul proiect al lui Karoly Kos privind Biserica cu Cocoș din Cluj a fost aprobat, iar în anul 1913 au demarat lucrările de construcţie. Cu toate că lucrurile păreau să meargă pe făgaşul normal, au existat discuţii aprinse între membrii echipei, discuţii referitoare la uşi, ferestre şi acoperiş. Cei din consiliu erau nemulţumiţi că ideile lui Kos erau prea costisitoare, însă au reuşit să ajungă, într-un final, la un acord.
S-a apelat la cei mai buni oameni pentru ridicarea clădirii – orologiul a fost făcut de unul din meşterii ceasornicari ai Clujului, electricitatea, lustrele din fier forjat şi lămpile navelor laterale au fost asigurate de cea mai importantă firmă de electricitate de atunci, iar mobilierul şi tavanul au fost realizate de un profesor de arte aplicate.
Inaugurarea Bisericii cu Cocoș din Cluj a avut loc în anul 1914, planul său fiind inspirat de bazilicile în stil romanic. Este alcătuită dintr-o navă centrală, flancată de două nave laterale, mai mici decât cea centrală. Nava din partea sudică are un hol, precum şi scări de acces spre tribună şi turn. Deşi planul bisericii are o formă dreptunghiulară, există şi un plan asimetric, articulate într-un mod puternic.
Biserica cu Cocoș din Cluj are un mobilier din lemn de brad, de culoare maro. Băncile, care pot fi accesate numai din navele laterale, sunt aşezate în partea opusă amvonului. În fata amvonului, care se află pe peretele din nord, este aşezată “Masa Domnului”. Dacă mobilierul are o culoare sobră, tavanul este pictat în culori vesele, vii.
Se pot observa decoraţii florale, precum şi ornamente din arta populară maghiară. Privirile celor care calcă pragul bisericii sunt atrase de culorile diverse, care creează o atmosferă familiară, dar sacră, în acelaşi timp. Nici spătarele scaunelor preoţeşti şi ale băncilor nu diferă cu mult – se pot vedea diverse motive florale, inspirate de arta maghiară.
Biserica cu Cocoș din Cluj a fost declarată monument istoric şi se află pe lista patrimoniului cultural al României. Clădirea se află pe Calea Moţilor, la nr. 84, într-un loc puţin retras de agitaţia de pe stradă, fiind înconjurată de mulţi copaci şi arbuşti decorativi.
Pe măsură ce te apropii de Biserica cu Cocoș, silueta sa distinctă se înalță, dominând peisajul urban. Cocoșul așezat pe turn nu este doar un element decorativ, ci și un simbol al vigilanței și al credinței neclintite. Fiecare detaliu al fațadei și fiecare arcadă reflectă măiestria lui Karoly Kos și contribuie la povestea vizuală a orașului Cluj.
