Prin aceste locuri, n-a existat niciodată un aşezământ monahal, dar după Revoluţia din 1989, credincioşii au dorit ca în cinstea Maicii Domnului să se înfiinţeze în zonă o mănăstire pentru călugări.
Totodată, Preotul paroh al parohiei Chiuzbaia are un vis în care i se cere să construiască un schit mic de 5/4 m. În acest context, Părintele Viorel Vasile Mada a luat iniţiativa înfiinţării unei mănăstiri cu obşte de călugări. Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Satmarului, personal Episcopul-vicar Justin Sigheteanul dă binecuvântarea înfiinţării mănăstirii şi, în luna mai 1995, sfinţeşte locul pentru biserică.
După sfinţirea locului s-a deschis şantierul şi la 13 septembrie 1998 biserica mănăstirii a fost terminată şi sfinţită. Tot în 1998, s-a terminat şi construcţia chiliilor precum şi altarul de vară.
Biserica este o construcţie din zid de 12 m lungime şi 9 m lăţime, compartimentată în altar şi naos. Are şi un pridvor deschis, susţinut de doi stâlpi din beton în faţă, având deasupra o boltă ovală tot din beton. Altarul este luminat de o fereastră la răsărit. Catapeteasma din lemn de paltin este sculptată şi pictată. Sculptura a fost executată de tinerii tâmplari H. Călin şi Grigor Ioan din Chiuzbaia.
Naosul, mic ca suprafaţă, este luminat de câte o fereastră la sud şi nord. Ferestrele sunt înalte şi înguste, în formă de cruce şi cu geamuri ornamentale. Intrarea în naos se face prin vest, pe uşi de stejar într-un canat. Pe naos, este aşezată o turlă deschisă, luminată de 16 ferestre, având o cupolă sferică cu o cruce metalică deasupra. Pardoseala bisericii este din parchet, iar acoperişul din tablă de aluminiu. Biserica este tencuită în interior şi exterior. Faţadele exterioare sunt văruite în alb.
Pictura este realizată în tehnica frescă în anii 2000-2001 de pictorii Ştefan Sălăjan şi soţia sa, Daniela Sălăjan, ajutaţi de ucenicul Andy.
Clopotniţa din cadru metalic este aşezată la 7 m nord de altar. La 12 m vest de biserică este altarul de vară, construit din lemn şi acoperit cu tablă.
Influența bisericii în comunitate este palpabilă, având un rol esențial în păstrarea coeziunii sociale și în promovarea valorilor morale și spirituale.
Prin urmare, Biserica Ortodoxă din Chiuzbaia reprezintă nu doar un refugiu spiritual, ci și un bastion al identității și culturii în Maramureș, invocând un spirit de unitate și continuitate în rândul comunității.
