Numele localității vine de la „livada-fântâna rece”, ramânând azi cu denumirea de „Hideaga”. Prima atestare documentară apare în anul 1405 și atestă faptul că aparținea de domeniul „Cetății Chioar” și descendenților Balc și Dragoș, foști domnitori ai Moldovei.

În altă atestare documentară, se arată faptul că a fost o așezare de tip „feudală”, în anul 1475; Atestarea aparține lui Csanki P., abordată în anul 1890. În anul 1975, s-au sărbătorit 500 ani într-un cadru festiv.

Hideaga a fost și este o așezare românească, cu un număr mic de locuitori, ocupația de bază fiind agricultura. Un document din 20 aprilie 1566 arată că localitatea aparținea de domeniul „Cetății de piatră Chioar” și se menționează că între cele 67 localități apărea și localitatea Hideaga.

Populația începe cu 12 familii, un preot cu numele George, aparținând de protopopiatul Coas. În 1750, localitatea avea 148 locuitori, biserică și cantor; între anii 1892-1893 erau 162 case având 780 locuitori, iar în anul 1893 documentele atestă existența a 237 români, 33 de israeliți și că, în actuala localitate, au existat trei biserici, și anume :

1. Prima biserică era așezată pe locul actualului Cămin cultural, construită din lemn în stil maramureșean.

2. A doua a fost construită în spatele bisericii actuale, construită din piatră, cărămidă și lemn, acoperită fiind cu șindrilă. În noaptea de 15-16 august 1928, a izbucnit un incendiu și biserica a ars din temelie, nemaiputând fi salvate prea multe lucruri. Preotul, expunându-se pericolului, a salvat Sf. Evanghelie și Potirul, restul mistuindu-se în foc.

3. În anul 1929, simțindu-se nevoia unei biserici, preot fiind Peiter Justin, fiul preotului Peiter Alexandru, împreună cu Consiliul și credincioșii de atunci, au început construcția noii biserici între anii 1929-1935. Ca și ctitor a fost Dr. Ioan Pogacias, prefectul județului Satu Mare, care a dat un fond bănesc de 200.000 lei, înzestrând biserica cu cele necesare. Credincioșii au contribuit, de asemenea, cu resurse finaciare, iar între anii 1947-1953, preot fiind Pop Alexandru, biserica a fost renovată și târnosită de către Preasfințitul Valerian Zaharia, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul”, la data de 26 octombrie 1957. 

În perioada 1971-1983, pentru biserica ortodoxă „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” preot fiind Indre Vasile, s-a cumpărat un clopot de 650 de kilograme și s-a renovat complet biserica în exterior.

Între anii 1947-1948, s-a construit actuala casă parohială. Printre preoții care s-au perindat și care au marcat activitatea bisericească și au îndrumat credincioșii, sunt amintiți, de către analele maramureșene: în anul 1733 Popa Gheorghe; în anul 1750 părintele Ioan; în anul 1810 părintele Ioan Dragoș; în anul 1835 Teodor Nistru, preotul Paul, Cardos Ioan, Peiter Alexandru 1905-1921; Peiter Iustin 1922-1941; preot Pop Alexandru 1945-1971; preot Indre Vasile 1971-1991 originar din Buciumi-Somcuța Mare; preot Dragos Vasile originar din Finteusul Mare 1991-2003, pe timpul păstoririi căruia s-a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească de către Preasfințitul Iustin Hodea Sigheteanul la data de 20 august 2000, cu ocazia sfințirii lucrărilor efectuate la casa parohială.

biserica-ortodoxa-nasterea-sfantului-ioan-botezatorul-din-hideaga-judetul-maramures.jpg
poarta-si-biserica-ortodoxa-nasterea-sfantului-ioan-botezatorul-din-hideaga-judetul-maramures.jpg
clopotnita-si-biserica-ortodoxa-nasterea-sfantului-ioan-botezatorul-din-hideaga-judetul-maramures.jpg
usa-de-lemn-de-la-biserica-ortodoxa-nasterea-sfantului-ioan-botezatorul-din-hideaga-judetul-maramures.jpg
turnuri-de-la-biserica-ortodoxa-nasterea-sfantului-ioan-botezatorul-din-hideaga-judetul-maramures.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ