Situat la confluența râurilor Iza și Tisa, municipiul Sighet, cuprinzând în anul 2007 circa 55.000 locuitori este centrul cultural și economic al Maramureșului istoric. Pânǎ în 1919, Sighetul a fost reședința comitatului Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș  și, totodată, reședința plășii Sighet. Printre ineditele obiective turistice maramureșene, se află și Biserica Ortodoxă Ucraineană.

Biserica a fost construită între anii 1791-1807, cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Ea este amplasată pe locul unei biserici de lemn. Inițial, și această biserică a fost de rit greco-catolic, dar acum ea aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene. 

Stilul arhitectural ar putea fi încadrat în cel baroc, destul de modest, cu elemente clasiciste, exemple fiind pritvorul de la intrare și frontonul triunghiular de la intrare. 

Cei mai mulți dintre ucrainienii din România au fost, până în anul 1948, de confesiune greco-catolică. Desființarea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948 a însemnat și desființarea Vicariatului Greco-Catolic Ucrainean din România.

În anul 1948, pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost înființat un Vicariat General Ucrainean cu sediul la Sighetu Marmației care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare, cu sediul în comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș și aflat în subordinea Episcopiei Ortodoxe de Cluj. Această organizare a funcționat până în anul 1990, primind anual sprijin financiar de la Patriarhia Română.

În perioada regimului comunist, în anul 1963, au fost desființate școlile în limba ucraineană, bisericile ucrainene rămânând singurul loc unde s-a vorbit în limba ucraineană.

După Revoluția din decembrie 1989, Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul la Sighet, a fost reînființat, fiind recunoscut de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința de lucru din 12 februarie 1990. El este o unitate autonomă din punct de vedere administrativ, dar subordonat canonic Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

Comunitatea ortodoxă ucraineană din România este organizată din punct de vedere religios într-un vicariat ortodox. Aici, ritul este ortodox – ucrainean cu calendarul pe stilul vechi. În parohiile ucrainene, unde satul este populat şi de români, credincioşii români merg la bisericile ucrainiene.

Slujba se ţine în limba ucraineană literară, dar sigur că la nivelul fiecărei zone există acele regionalisme care dau specificul comunităţii. De exemplu, în Maramureş, diferă limba de la un sat la altul, pentru că s-au împrumutat o serie de cuvinte din alte limbi.

Proiectul Bisericii a fost exectutat de dna Arhitect Laslo Elena, în colaborare cu dna Arhitect Mariana Fuchs. Proiectul este realizat după modelul bisericilor slave, pe plan pătrat, având spre est trei abside circulare, iar pe naos o turlă zveltă, acoperită cu o cupolă sferică alungită, sub formă de „bulb de ceapă”.

Deasupra porticulului ce adăpostește intrarea în biserică, se ridică „Zvonițele.”  În curtea bisericii, se află o clopotniţă de tip zvoniţă formată dintr-un perete din stâlpi de zid cu trei arcade în care atârnă clopotele. Ea a fost construită în secolul al XIX-lea. Acestea se întâlnesc foarte rar în arhitectura românească.

Biserica Ortodoxă Ucraineană este o biserică – sală cu un turn – clopotniță deasupra intrării. Pictura interioară originală de factură occidentală a fost înlocuită, în ultimii ani, cu una orientală, adecvată noului rit.

usa-din-lemn-biserica-ortodoxa-ucraineana-din-sighetu-marmatiei-judetul-maramures.jpg
intrare-in-biserica-ortodoxa-ucraineana-din-sighetu-marmatiei-judetul-maramures.jpg
biserica-ortodoxa-ucraineana-din-sighetu-marmatiei-judetul-maramures.jpg
imagine-de-ansamblu-cu-biserica-ortodoxa-ucraineana-din-sighetu-marmatiei-judetul-maramures.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ