Biserica Reformată din Baia Sprie: o bijuterie arhitecturală neoclasicistă

Biserica reformată din Baia Sprie este un exemplu elocvent al lacunelor cercetărilor de istoria artei: despre biserica monumentală, de o concepţie pretenţioasă, se cunosc doar informaţiile de bază, cum ar fi momentul construcției, între 1792–1809, turnul fiind terminat în anul 1836.

În schimb, nu sunt cunoscute o serie de informaţii esențiale, precum arhitectul, meşterii executanţii, detaliile istoricului construirii etc. Nu se cunoaşte nici poziţia istorico-stilistică a celei mai importante biserici neoclasiciste a zonei, care a putut să aibă influenţă importantă asupra clădirilor ecleziastice ale regiunii.

În ultima vreme, s-a ridicat problema identificării arhitectului cu Mihály Péchy (1755–1819), arhitectul bisericii reformate din Debrecen (1805–1821). Chiar dacă nu sunt deținute date arhivistice publicate în acest sens, circumstanţele nu neagă probabilitatea acestei atribuţii.

Mihály Péchy, considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai clasicismului maghiar timpuriu, murise la Fersig, nu departe de Baia Sprie, pe moşia sa dobândită de la părinţi, mici nobili. Se poate presupune în mod întemeiat şi faptul că se născuse chiar la Fersig, şi nu la Álmosd (Ungaria, judeţul Hajdú-Bihar), cum susţinuse literatura mai veche.

Péchy a terminat academia militară de la Viena, unde devenise arhitect militar, iar vârful carierei sale militare era apărarea cetăţii de la Győr în anul 1809, în războaiele napoleoniene.

Cariera sa de arhitect este cunoscută doar în segmente. Prima sa clădire ecleziastică cunoscută este biserica reformată din Dumbrăvioara (1784–1786), care, chiar dacă este mai mică aminteşte de biserica localității Baia Sprie, mai ales în privinţa concepţiei faţadei şi a spaţiului interior.

Comanditarul bisericii de la Dumbrăvioara – concepută pe baza unor proiecte-tip ale perioadei – a fost Sámuel Teleki, al cărui familie dispunea de moşii întinse în Maramureş, având mai multe imobile şi în Baia Sprie, prin el localnicii putând să îl contacteze pe arhitectul Péchy. Turnul bisericii este construit după moartea arhitectului, reprezentând copia turnurilor celei mai vestite clădiri al acestuia, apreciată ca un exemplu renumit din regiune.

Monumentala biserică reformată se înalţă în partea nordică a centrului istoric. Clădirea este indiscutabil cel mai valoros monument de stil neoclasicist al oraşului Baia Sprie. Probabil din raţiunea folosirii cât mai eficiente a spaţiului disponibil, clădirea longitudinală a fost orientată spre est, perpendicular pe axa străzii.

Planul bisericii este format dintr-un dreptunghi extins spre est cu un dreptunghi mai mic. Peretele care leagă cele două spaţii dinspre exterior este oblic, colţurile dreptunghiului estic, mai mic sunt teşite.

Faţada vestică, impozantă este definită de turnul înalt şi zvelt. Faţada este articulată în trei zone de patru pilaştri dublaţi, care se ridică din socluri înalte. Sub cornişa bogat profilată se află două rânduri de goluri semicirculare în trei axe simetrice, dinspre parter şi nivelul tribunei. Golurile dispun de chenare simple din tencuială, cu imitaţia cheii de boltă. În axa centrală, se deschide intrarea principală cu supraportă şi cu decor de ghirlandă deasupra porţii.

Uşa în două canaturi este decorată cu tăblii şi cu friză de archete, feroneria, clanţa şi butoanele de prindere fiind de o calitate apreciabilă. Deasupra cornişei, la cele două colţuri, se vede câte o urnă de piatră. În axa centrală a timpanului faţadei, se deschide o fereastră de dimensiuni mai mari, printre doi pilaştri cu capitel corintic. Turnul se înalţă din mijlocul timpanului, cele două registre fiind despărţite de un brâu profilat din piatră.

Faţadele turnului, deasupra acestui brâu, sunt aproape identice cu tratarea arhitecturală a turnurilor bisericii reformate din Debreţin, biserica „Mare”. La colţuri, se află pilaştri cu capiteluri corintice, care susţin decorul de sub lunetele semicirculare care încoronează faţadele. Lunetele sunt decorate cu denticuli.

Pe laturile turnului, se deschide câte o fereastră dreptunghiulară, între lesene cu capiteluri profilate, peste care se sprijină lunete semicirculare înglobând câte o scoică. Deasupra acestora, se deschid perechi de ferestre mai mici.

Faţadele turnurilor din Debreţin sunt mai bogate doar prin decorul de baluştri de sub ferestre, care lipseşte la Baia Sprie. Asemănător faţadelor turnurilor şi coifurile turnurilor celor două biserici sunt aproape identice. Coiful ovoidal, care evocă silueta unei cupole, este susţinut de un tambur; coiful este dotat cu patru cadrane de orologiu spre direcţiile cardinale. Sunt asemănătoare şi bulbii coifurilor.

Biserica Reformată nu servește doar ca un monument de patrimoniu, ci și ca centrul vieții spirituale pentru comunitatea reformată din Baia Sprie. Ea găzduiește regulat servicii religioase și evenimente comunitare, fiind un loc de întâlnire pentru credincioșii din oraș și din împrejurimi.

Conservarea Bisericii Reformate din Baia Sprie este o provocare continuă, datorită lipsei de informații detaliate despre structura originală și tehnicile de construcție. Eforturile comunității de a menține și restaura biserica sunt esențiale pentru păstrarea acestei moșteniri pentru generațiile viitoare.