După ocuparea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1699, religia catolică va începe să se dezvolte, după ce s-a aflat în regres din secolul al XVI-lea, din cauza Reformei. Astfel, primii călugări catolici care vin periodic la Sighet aparțin ordinului minorit din Baia Mare. Aceștia se stabilesc în oraș în anul 1930 și încep să pună bazele unei comunități catolice, care va crește numeric de-a lungul timpului.

Pe 28 martie 1736, se sfințește piatra de temelie a bisericii. Aceasta va fi închinată lui Sf. Carol Boromeul. Din 31 octombrie 1783, călugării piariști intră în posesia bisericii, ea rămânând până în ziua de azi în proprietatea acestora.

Biserica este situată în frontul nordic al pieței Libertății, mărginită de clădirile fostei școli piariste, care momentan adăpostesc Muzeul Maramureșului. Prelungirea fostei prefecturi a mai redus din lungimea pieței, ceea ce a determinat apropierea bisericii de extremitatea vestică a pieței.

Biserica este formată dintr-o singură navă, având turnul – clopotniță deasupra intrării. Fațada este aliniată frontului străzii, doar puțin decroșată față de acesta. Din planul fațadei mai „avansează” pilaștrii, care o împart în trei travee (una centrală, cu intrarea și două laterale) și cornișa care este așezată la jumătatea distanței dintre baza și cornișa turnului. În traveea centrală, cornișa este dublată de un arc. Bulbul turnului, deși nu este cel inițial (acesta fiind distrus în urma unui incendiu în anul 1872), păstrează întocmai forma originală.

La interior, biserica este de tip sală, cu altar semicircular și cor dreptunghiular, ultimele două având o deschidere mai mică, trecerea făcându-se printr-un arc de racord, în care este atașat, pe partea stângă, un amvon octogonal.

Boltirea absidei, a cărei înălțime este mai redusă decât în navă, este realizată printr-o semicalotă, cu două penetrații corespunzătoare celor două ferestre boltite ale absidei. Acestea sunt singurele ferestre cu vitralii din biserică, care îi ilustrează pe Sf. Elisabeta și Sf. Gheorghe. Vitraliile sunt realizate de o firmă din Budapesta, ele reprezentand o donație din partea a două familii locale.

Altarul este de factură neoclasicistă, cu fronton triunghiular, sprijinit pe doi pilaștrii, care străjuiesc portretul Sf. Carol Boromeul, pictură realizată în 1862, de către pictorul Jozsef Mezey.

Nava bisericii este boltită remarcându-se câte un arc dublu în mâner. Aceste arcuri se descarcă pe niște contraforți (prezenți doar la interior), care împarte nava în trei travee. Fiecărei travee îi corespunde câte un altar, patru dintre ele avand portretele unor sfinți, iar în rest două statuete ale lui Isus și respectiv Fecioiarei Maria, fiecare așezate în câte o nișă. Ca și în cazul altarului principal, decorația acestora este de factură neo-clasicistă. În altarele laterale sunt reprezentați Sf. Stefan, Sf. Vasile, Sf. Magdalena și Sf. Elisabeta, realizate în anul 1887 de către pictorul Karoly Jakobely. În același an, bolta corului este împodobită de o pictură, realizată de același Karoly Jakobely, având ca temă Încoronarea Fecioarei Maria.

Deasupra intrării, se află un balcon care adăpostește orga modestă, dar suficientă necesităților bisericii. Curbarea balustradei balconului și formele de olive descrise de baluștri accentuează caracterul baroc al bisericii.

vedere-spre-biserica-reformata-din-tautii-magheraus-judetul-maramures.jpg
intrarea-in-biserica-reformata-din-tautii-magheraus-judetul-maramures.jpg
biserica-reformata-din-tautii-magheraus-judetul-maramures.jpg
turnul-de-la-biserica-reformata-din-tautii-magheraus-judetul-maramures.jpg
imagine-cu-biserica-reformata-din-tautii-magheraus-judetul-maramures.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ