Mănăstirea Ursulinelor din Oradea se află în cartierul Olosig. Biserica mănăstirii poartă hramul „Sfânta Ana”. Inițial, a avut o clopotniță din lemn. Clădirile mănăstirii au fost ridicate spre nord, între anii 1772-1774, în stil baroc. În 1858, au fost extinse anexele, iar fațadele au căpătat forma neogotică pe care o au până în prezent.
În anul 1765, canonicul István Szenczy a reușit să aducă la Oradea călugărițe ursuline din Cașovia. Școala acestora a funcționat la început ca școală primară. În anul 1774, s-a terminat construcția bisericii ordinului ursulinelor (lângă intrare, pe o placă de marmură, este indicat nivelul la care a ajuns apa în inundațiile din 1851).
În 1856, a devenit școală pedagogică, iar la sfâșitul secolului al XIX-lea, liceu de fete. După anii regimului comunist, ordinul ursulinelor a recăpătat dreptul de proprietar asupra clădirii în care în prezent funcționează liceul „Ady Endre”, cu predare în limba maghiară.
Mănăstirea Ursulinelor și Biserica „Sfânta Ana”, două clădiri aparent distincte, sunt unite de o evoluţie istorică comună. Ambele iau naştere odată cu anul 1771, la iniţiativa canonicului Stephanus Szentzy, cel care cumpără terenul unui mai vechi claustru. Construcţia acestui ansamblu a cunoscut mai multe etape, iar soluţiile arhitectonice alese sunt dintre cele mai variate.
Astfel că, încadrată în planul general al literei L, complexul format din biserică şi mănăstire prezintă elemente arhitecturale atât baroce, cât şi romantice cu influenţe neogotice. Construcţia se pare că ar fi fost terminată în anul 1877, atunci când aripii de pe Calea Republicii i se adaugă cea de pe actuala Stradă a Moscovei, nr. 1-3, unde în prezent funcţionează Liceul „Ady Endre”.
Clopotnița, reconstruită din lemn la origine și refăcută ulterior, stă mărturie despre evoluția arhitecturală și funcțională a complexului monastic de-a lungul secolelor.
Vitraliile colorate filtrează lumina naturală, creând un joc de culori care îmbogățește atmosfera meditativă a bisericii.
Detaliile sculpturale și picturile murale din interiorul bisericii sunt exemplificări ale măiestriei artistice baroce, fiecare detaliu având semnificații teologice profunde.
Grădinile mănăstirii, îngrijite meticulos, oferă un spațiu de reculegere și contemplare, accentuând legătura între frumusețea naturală și cea creată de om.
Sala capitulară, folosită pentru întâlnirile comunității monahale, ilustrează modul în care tradiția și modernitatea se întrepătrund în viața de zi cu zi a mănăstirii.
Mănăstirea Ursulinelor a fost fondată ca un centru de educație și spiritualitate, cu o influență profundă asupra comunității locale din Oradea. Pe lângă funcțiile religioase, mănăstirea a avut un rol important în educația tinerelor fete, multe dintre ele continuând să contribuie la viața culturală și socială a orașului. Arhitectura complexului, evoluția sa stilistică și funcțiile pe care le-a servit reflectă dinamica istorică și culturală a Oradei, făcând din aceste edificii puncte de interes esențiale pentru orice vizitator al regiunii.
