Biserica Sfântul Mihail din Cluj este una dintre cele mai reprezentative clădiri gotice din Transilvania. Aparţine religiei romano-catolice şi se află în Piaţa Centrală a oraşului, fiind unul dintre edificiile-simbol ale Clujului. În anul 2010, a fost inclusă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România pe lista monumentelor istorice din acest judeţ.
Biserica Sfântul Mihail din Cluj este des comparată cu Biserica Neagră din Braşov, un alt edificiu impunător. Este renumită şi pentru că a găzduit câteva evenimente istorice importante. În biserică, au avut loc cincizeci de adunări parlamentare, botezul regelui Matei Corvin şi încoronarea regelui Ferdinand I.
Mai mult, aici s-a produs înscăunarea preotului Marton Aron ca Episcop al Transilvaniei în anul 1939, iar cinci ani mai târziu acesta a ţinut, în biserică, predica prin care condamnă persecuţia evreilor. Biserica a fost martoră şi când mulţi dintre principii Transilvaniei au fost confirmaţi în funcţii. Printre ei, îi amintim pe Sigismund Bathory şi Gabriel Bethlen, precum şi Gabriel Bathory şi Sigismund Rakoczi.
În anul 1316, regele Carol Robert de Anjou a acordat Clujului statutul de oraş, ceea ce a adus după sine şi o serie de libertăţi ecleziastice, cum ar fi aceea de a alege preotul şi parohul. Aşa s-a născut nevoia de a avea un lăcaş de rugăciune, întruchipat de Biserica Sfântul Mihail.
Nu există multe documente referitoare la lucrările de ridicare a edificiului – se ştie că pe terenul pe care a fost construită erau un cimitir şi o capelă. Singurul document care s-a păstrat este o indulgență eliberată de curtea papală, în anul 1349, care menţiona că li se vor ierta păcatele tuturor celor care vor sprijini financiar lucrarea.
Lucrările de construcţie a bisericii s-au desfăşurat în două etape: prima a avut loc între anii 1316 şi 1390, iar a doua între 1410 şi 1487. Biserica a fost închinată Sfântului Mihail pentru că oraşul a redobândit acest statut în ziua în care sfântul era sărbătorit.
Statuia patronului spiritual a fost pusă deasupra porţii, după ce blazonul a fost secţionat. În centrul bazonului, se află stema Imperiului Romano-German, iar în dreapta sa, a fost pusă stema Ungariei, în timp ce în stânga, se află cea a Cehiei.
De-a lungul timpului, Biserica Sfântul Mihail din Cluj a suferit mai multe modificări, cauzate de diverse evenimente. În anul 1489, a izbucnit un incendiu, însă Matei Corvin a avut grijă să restaureze biserica în care a fost botezat.
Anul 1697 a adus un alt incendiu care a a distrus turnul gotic. Acesta a fost refăcut abia între 1742 şi 1744, când s-a adoptat stilul baroc.
În anul 1545, biserica a fost luată de la catolici şi dată reformaţilor, care au stricat pictura interioară. După anul 1616, catolicii au preluat din nou biserica, interiorul ei fiind restaurat tot în stilul baroc. Deşi turnul fusese reconstruit, a fost din nou distrus de un trăsnet şi apoi de un cutremur.
Anul 1837 este anul în care a fost începută ridicarea turnului pe care îl putem vedea şi astăzi şi care este, în continuare, cel mai înalt turn de biserică din ţara noastră.
În secolul al XVIII-lea, în jurul Bisericii Sfântul Mihail din Cluj, au fost construite mai multe clădiri care erau închiriate pentru un venit suplimentar. Însă atunci când Piaţa Centrală a fost sistematizată, clădirile au fost demolate, pentru că oamenii nu mai voiau ca biserica să fie ascunsă de ele.
Atunci a fost demolată şi Capela “Sfântul Iacob”, care există dinaintea construirii bisericii. Ultimele restaurări ale bisericii au avut loc între anii 1956-1963, când au fost scoase la iveală fresce din secolul al XV-lea, cea mai interesantă şi importantă fiind fresca Golgota.
Capela Schleunig a Bisericii Sfântul Mihail este deosebită din punct de vedere artistic. Se află în dreapta intrării principale şi a fost închinată Arhanghelului Mihail. În ea, se află fresca Golgota, dar şi alte picturi murale importante.
Tavanul este un alt element special, fiind pe ogive. Tocul uşii de la sacristie a fost sculptat în piatră, în stil renascentist. Altarul neogotic a fost premiat, în anul 1873, la Expoziţia Mondială ce s-a ţinut la Viena.
Sculptura Fecioarei Maria se află în centrul altarului, avându-i în stânga şi în dreapta pe Sfântul Ladislau şi pe Sfântul Ştefan. Din păcate, multe dintre fresce au fost deterioarate şi nu au mai putut fi restaurate, iar o mare parte dintre statuete şi reliefuri au fost distruse, într-un fel sau altul.
Construcția Bisericii Sfântul Mihail a început în secolul al XIV-lea și s-a finalizat în stilul gotic caracteristic acelei ere, cu adăugiri și modificări ce s-au întins pe mai multe secole. Designul său arhitectural include elemente gotice impresionante, precum ferestrele arcuite înalte și bolta acută, care împreună crează o atmosferă de venerație și măreție.
Biserica Sfântul Mihail nu este doar un loc de rugăciune, ci și un centru vibrant al vieții culturale și spirituale în Cluj-Napoca. Inclusă pe lista monumentelor istorice în 2010, ea atrage nu doar credincioși, ci și istorici, arhitecți, și turiști fascinați de patrimoniul său bogat. Evenimentele și serviciile desfășurate aici sunt părți integrante ale vieții comunitare și contribuie la păstrarea și îmbogățirea moștenirii culturale a orașului.
