Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuş este o biserică de rit bizantin din judeţul Hunedoara, una dintre cele mai vechi de acest fel de pe teritoriul României. Este numită şi „cea mai ciudată biserică din Țara Hațegului”, datorită arhitecturii sale neobişnuite. În biserică, se săvârşesc şi în ziua de astăzi slujbe religioase.
Începuturile Bisericii „Sfântul Nicolae” din Densuş sunt puse sub semnul controverselor. Pentru că se află în apropierea capitalei Daciei romane, mulţi cred că biserica a fost templul zeului Marte sau mausoleul lui Longinus Maximus, general roman omorât de daci.
Nicolae Iorga scria că biserica ar fi fost ridicată în secolul al XVI-lea, însă Virgil Vătășeanu, istoric de artă, îl contrazice, afirmând că aceasta datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea.
Alţi specialişti susţin că biserica a fost, de fapt, un templu roman creștinizat, folosit undeva între secolele IV – VI. Această ipoteză este acceptată de cei mai mulţi, pentru că săpăturile arheologice au demonstrat că temelia lăcaşului datează din secolul al IV-lea.
De asemenea, ipoteza este susţinută de unele elemente arhitecturale: altarul este îndreptat spre sud şi nu spre est, cum sunt îndreptate altarele creştine, deasupra lui pot fi văzuţi doi lei din piatră, iar acoperişul, privit din lateral, are formă de porumbel.
Cert este că Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuş a fost construită din blocuri de piatră, marmură şi coloane, cele mai multe dintre ele provenind de la ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane. Au fost aduse chiar şi statui de acolo, iar Călinescu scria în descrierea bisericii că „face impresia unei opere divine furate de genii nocturne”.
Toate elementele aduse de la capitala Daciei nu au fost prelucrate decât în măsura în care au fost îmbinate pentru a da impresia de construcţie unitară, astfel că în unele locuri pot fi văzute inscripţii romane, care nu au legătură cu biserica. Toate aceste lucruri i-au determinat pe oameni să o considere bizară, dar în acelaşi timp interesantă.
Deşi are o formă catalogată drept ciudată, Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuş a fost ridicată într-un stil romanic târziu. Planul său este unul pătrat, fiecare latură având şase metri. Un turn străpunge naosul, iar în estul edificiului se află o absidă adâncă. În sudul bisericii, au fost adăugate, ulterior, câteva anexe, care îi fac forma şi mai neobişnuită. Acoperişul este şi el unul interesant, fiind construit prin suprapunerea unor plăci de piatră.
Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuş este valoroasă şi datorită picturilor murale, executate în anul 1443. Ele au fost realizate de zugravul Ştefan, unul dintre primii zugravi de biserici din România.
Picturile sale se aseamănă foarte mult cu picturile bisericii cu acelaşi nume din Curtea de Argeş şi au reuşit să se conserve destul de bine, chiar dacă au nevoie totuşi de o restaurare. Stilul pe care acest zugrav l-a adoptat aminteşte de stilul picturilor de epocă ce înfrumsețează bisericile din Țara Românească.
În anul 1991, când UNESCO a introdus pe lista Patrimoniului Mondial cele şapte biserici fortificate din Transilvania, Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuş a fost propusă şi ea. Deşi au trecut mai bine de două decenii, decizia UNESCO se lasă aşteptată şi poate va fi luată după ce biserica va fi restaurată complet. Este o biserică foarte interesantă, iar istoricul Nicolae Iorga a spus despre ea că este „fără pereche în toată românimea”.
Interiorul bisericii este la fel de impresionant, cu fresce care datează din diferite epoci, oferind un spectacol vizual de culoare și istorie. Aceste picturi murale sunt vitale pentru înțelegerea evoluției artistice și spirituale a regiunii.
Situată într-un peisaj pitoresc al Țării Hațegului, biserica nu este doar un monument istoric, ci și un punct de plecare pentru explorarea bogatei biodiversități și a siturilor naturale din zonă, fiind o destinație perfectă pentru iubitorii de istorie, artă și natură.
