La speciile apartinand familiei broastelor propriu-zise (Ranidae) se observa caracteristici anatomice deosebite: dintii mici pe maxilarul superior si lipsa dintilor pe maxilarul inferior ca apofizele transverse ale vertrebei sacrale care nu sunt largite ci mai mult de forma cilindrica.

Ultima falanga a degetelor picioarelor posterioare poate avea forme foarte variate. Desi sunt mai sarace ca numar de specii, ele populeaza in numar mare apele statatoare si curgatoare, cu conditia sa nu fie prea sarate.

Broasca propriu-zisa se gaseste in tarile calde si in tara noastra. Multe specii traiesc in apa numai in perioada de imperechere, dupa care s-ar parea ca ratacesc fara tinta, prin livezi umede, campii si paduri; se odihnesc unde le prinde ziua, pentru ca sa-si continue drumul odata cu amurgul.

broasca de apa

Felul de viata al broastei propriu-zise este cam acelasi peste tot. Dupa o viata activa intensa, primavara si vara, devin mai putin active toamna, apoi urmeaza o hibernare de luni de zile in gropi sau in namolul unei ape ce ingheata sau seaca.

Speciile de broaste verzi din tara noastra le putem imparti in doua grupuri: broasca de lac mica si broasca de lac mare.

Broasca de apa numita si broasca de lac mica (Rana esculenta), care traieste in tara noastra, are o linie galbuie pe mijlocul spatelui, isi schimba des coloritul, dar verdele ramane dominant. Pe partea ventrala este albicioasa, cu pete cenusii. Femela are o lungime de 7-10 cm, iar masculul este mai mic si se recunoaste dupa cei doi saci vocali, asezati de o parte si de alta a capului.

Broasca de lac mica traieste pe un teritoriu, care cuprinde Europa Centrala pana la 50 de grade longitudine estica, in cele mai multe ape statatoare, ca si in cele cu un curs lin, marginite cu vegetatie ierboasa.

Pandindu-si prada, sta in apa in asa fel incat numai ochii si orificiile nazale sunt in afara apei. Uneori sta pe tarm, dar atat de aproape, incat la cea mai usoara neliniste dispare, sarind cu un plescait in apa; alteori se soreste pe frunze de nufar. Ii place mult caldura (e termofila). La temperatura apei de 20º-27ºC se simte cel mai bine si probabil de aceea nu este de gasit in regiuni muntoase si la altitudini mai mari.

Numele de esculenta al acestor broaste se refera la faptul ca in multe regiuni se consuma pulpele picioarelor dinapoi.

Broastele se strang adesea laolalta in numar mare si in aceste conditii comportamentul lor este identic: daca una se indrepta asupra prazii se reped toate, daca una sare in apa sar toate dupa ea, daca una inceteaza cu oracaitul concertul se intrerupe brusc. Fiecare individ se orienteaza dupa intreaga colectivitate.

Citește și:  Brotăcelul cu botul roșu (Scinax ruber), o specie din pădurile tropicale ale Americii Centrale și de Sud

Sunt animale mancacioase, a caror hrana principala o formeaza insectele si alte animale iuti, larve de amfibieni. Prada este capturata sub apa, cu ajutorul limbii aruncate brusc in afara si prin aspiratia produsa de inchiderea si deschiderea brusca a botului larg.

In timpul verii, broastele de apa stau cel mult 8 minute sub apa. Toamna, daca temperatura apei scade sub 10°C, ele coboara pentru iernat in namolul moale, metabolismul se incetineste, astfel ca pentru mentinerea functiilor vitale, este suficienta cantitatea redusa de oxigen care patrunde prin respiratia cutanee.

La inceputul lunii aprilie, somnul de iarna se incheie, dar imperecherea are loc mai tarziu, incepand din mijlocul lunii mai, pana la mijlocul lunii iunie. Glasul puternic al masculului este un ,,bre-che-che” si ,,croax-croax”, formand un cor asurzitor, ce se aude de la mari departari.

Din ouale fecundate ies larvele aproximativ dupa o sapatamana. Mormolocii care pot ajunge la 7-8 cm lungime se transforma la inceputul lunii septembrie in broscute de cca. 2 cm. Pana la inceputul inghetului ele isi duc viata in aer liber.

broasca

Un fel asemanator de viata cu cel al broastei de lac mica are si cea mai mare specie de broaste de la noi din tara, broasca de lac mare (Rana ridibunda). Atinge o lungime de 17 cm, este o specie mai putin termofila, populeaza apele mai mari, cu o bogata vegetatie la tarm.

Intre broasca de lac mica si broasca de lac mare sunt urmatoarele deosebiri: prima are tuberculul metatarsal inalt, semicircular si turtit bilateral, iar pe coapse si in regiunea lombara este colorata galben; cea de a doua specie are tuberculul mai scurt, cilindric si nu este colorata galben in regiunea lombara.

Dintre aceste doua specii, cea mai frecventa in tara noastra este broasca de lac mare. Coloritul ei nu este de un verde atat de viu (exceptand cele din Delta Dunarii), iar desenele sunt mai simple. Masculii ajung aproximativ tot atat de mari ca femelele, iar oracaitul lor (care se aude ca un ,,norr-norr-norr-cruu”) rasuna mai adanc, mai ragusit decat la specia de lac mica.

Aria de raspandire a broastei de lac mare se intinde de la Rin pana la Asia de Vest. Alte rase ale acestei specii traiesc in Africa de Nord, Spania si sudul Frantei.

1 COMENTARIU

  1. Broastele astea de apa care se gasesc la noi in tara (dunare lacuri etc) se pot manca? (ma refer la picioarele lor..)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.