Broasca-racheta (Colostethus inguinalis) este o specie endemica din regiunile impadurite de la altitudini de 400 m din Columbia si Panama. Prefea zonele din apropierea raurilor, cu paduri umede de campie, tropicale si subtropicale.

Exemplarele adulte au dimensiuni relativ mici, doar de 2-3 cm. Coloritul pielii ce acopera corpul este de camuflaj, in nuante de negru si maroniu mai ales pe partea dorsala. Pe partea ventrala pielea este neteda, umeda si albicioasa.

Membrele posterioare sunt foarte mari si musculoase fata de cele anterioare si au cate trei degete lungi, prevazute cu mici ventuze ce le ajuta sa se prinda foarte usor de orice suprafata. Membrele anterioare sunt mai mici si au un colorit mai deschis. Pe partile laterale ale corpului apar cateva pete albe, mici si de marimi diferite. Capul este putin turtit, botul rotunjit, gura mare, cu deschiderea larga, ochii sunt bulbucati, cu irisul de culoare neagra.

Broasca-rachetaBroasca-racheta este activa mai mult ziua, cand isi cauta hrana (formata in special din insecte) in zonele umede de la ses sau prin padurile montane.

Citește și:  Vânătoarea cu arcul sau cu arbaleta, braconaj sau nu?

In perioada de imperechere care are loc in sezonul ploios, femela isi depune ouale in frunzele umede, aflate in stare de putrefactie de pe sol. Dupa o perioada de cateva zile ouale eclozeaza si apar mormolocii care se orienteaza spre baltile sau iazurile din apropiere pentru a-si continua dezvoltarea.

Se pare ca aceasta specie are un mod de viata predominant terestru si prefera raurile cu apa dulce. Are un mod de deplasare prin salturi lungi, care o ajuta sa scape si de pradatori. Cu ajutorul unui impuls puternic creat de membrele posterioare se lanseaza in aer si apoi aterizeaza impingand membrele anterioare inainte pentru a amortiza astfel impactul cu solul.

Broasca-racheta face parte din ordinul Anura, familia Dendrobatidae. Distrugerea habitatului natural in care traieste (prin defrisari, culturi ilegale, poluare sau exploatare forestiera) poate fi o amenintare pentru distrugerea acestei specii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.