Broasca raioasa arboricola a lui Boulenger (Pedostibes hosii) se deosebeste de alte specii prin faptul ca prezinta discuri adezive la toate degetele de la cele patru membre. Este un amfibian arboricol, un catarator excelent care populeaza regiunile din apropierea cursurilor de apa din padurile tropicale, din sud-estul Asiei.
Adultii au corpul lung de 5-10 cm, acoperit cu piele ce prezinta mai ales pe partea dorsala mici tepi si pustule, iar coloritul este maroniu-verzui, in nuante mai deschise sau mai inchise, cu pete galbui, la unii masculi ajungand pana la negru, iar la unele femele avand o tenta violacee.
Capul este relativ mare comparativ cu dimensiunea corpului, are botul rotunjit, gura cu deschidere larga, fara dinti, ochii sunt proeminenti cu irisul de culoare deschisa. Membrele anterioare si posterioare sunt lungi, musculoase, iar la degete pe langa discurile adezive prezinta si membrane interdigitale pe o mica portiune, mai bine vizibile la cele din spate.
Broasca raioasa arboricola are un mod de trai predominant terestru, este activa in special noaptea, cand isi vaneaza hrana preferata formata din furnici si alte insecte. Obisnuieste sa inghita prada intreaga, deoarece nu are dinti cu care sa o mestece si sa o fragmenteze in gura.
Sezonul de reproducere coincide cu perioada ploilor, cand masculii scot oracaituri stridente de chemare a femelelor. Cantecele masculilor le dau posibilitatea femelelor sa-si aleaga perechea. Dupa imperechere femela depune ouale mici sub forma unor siraguri in cele mai apropiate ape curgatoare.
Dupa eclozarea oualor apar mormolocii care pot fi recunoscuti dupa gura ca niste ventuze cu care se prind de pietrele din rauri, pentru a nu fi dusi de curenti. Femela foloseste cursurile de apa pentru depunerea pontei deoarece aici riscul ca ouale si mormolocii sa fie mancati de pradatori este mai mic.
Broasca raioasa arboricola a lui Boulenger face parte din ordinul Anura, familia Bufonidae. Desi numarul de exemplare este in scadere datorita conditiilor de mediu, poluarii apelor si defrisarilor, totusi aceasta specie nu este in pericol de disparitie.
 se deosebeste de alte specii prin faptul ca prezinta discuri adezive la toate degetele de la cele patru membre.){kind=link}