Broasca raioasa de mare (Bufo marinus)Broasca raioasa de mare (Bufo marinus) este cea mai cunoscuta broasca raioasa a Americii. Populeaza toate tarile si mai ales insulele din America Centrala si America de Sud, iar de curand a fost introdusa si in alte zone, mai ales in Australia. Este cunoscuta si sub denumirea de broasca trestiei de zahar, deoarece a fost introdusa in unele tari cu scopul de a controla insectele care devasteaza plantatiile de trestie de zahar.

Este considerata una dintre cele mai mari broaste raioase din lume, putand ajunge la lungimea de 5-23 cm si latimea de 8-12 cm. Pe partea dorsala are un colorit castaniu, mai deschis sau mai inchis, cu oase proeminente de culoare mai inchisa. De la ochi spre nas prezinta niste creste osoase destul de proeminente, care sunt putin mai inchise la culoare. Principalele sale caracteristici sunt glandele mari parotoide, care secreta un venin albicios foarte toxic, cand broasca se afla in pericol. Pielea sa este foarte tare, cu diferite pustule, seamana cu pielea tabacita. Are un aspect scund si indesat, cu membrele destul de scurte, iar cele anterioare fara membrana interdigitala.

Broasca raioasa de mareAceasta broasca nu obisnuieste sa sara foarte mult, este adaptata la traiul pe uscat, ea se misca mai mult pasind incet, sau facand salturi scurte. Traieste mai mult solitar, cu exceptia sezonului de imperechere, care dureaza mai multe luni, cand masculii cheama femelele scotand un sunet ca un tors, care se aseamana cu turatia unui motor.

Hrana sa preferata consta din insecte, mai ales din furnici, termite, completata cu diferiti gandaci si alte nevertebrate, dar si broaste mai mici.

Citește și:  Ciuful pitic (Otus scops), o pasăre de pradă

In general, dupa inceperea perioadei ploilor, broasca raioasa de mare se deplaseaza in apa pentru a-si depune ouale, pe plantele si pietrisul din apa, sub forma unor siraguri lungi si gelatinoase. Fiecare sirag contine un numar de cca. 20 000 de oua. Mormolocii sunt de culoare neagra si destul de mici comparativ cu broasca adulta, au lungimea de 1 cm. Abia la un an dupa ce ies din apa, broscutele tinere ajung la dimensiunea adulta.

Veninul acestei broaste este extrem de toxic pentru unele animale, de aceea daca este amenintata sau stransa in gura unui pradator, ea secreta imediat o cantitate de venin din glandele mari de pe umeri. Unele animale care inghit acest venin pot muri foarte repede, uneori chiar in 15 minute. Pe alte zone ale corpului prezinta glande veninoase mai mici. Se spune ca secretia glandelor pielii acestei broaste este folosita la prepararea unei otrave in America de Sud, iar cainii care au atacat aceste broaste au vomitat zile in sir, iar unii si-au pierdut vederea.

Broasca raioasa de mare face parte din ordinul Anura, familia Bufonidae si nu este o specie pe cale de disparitie. In Australia numarul acestor broaste a crescut foarte mult, incat acum este considerata o specie daunatoare.

Video – Broasca raioasa de mare (Bufo marinus):

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.