Broasca sapatoare mexicana isi are numele de la arealul in care traieste pe coasta Caraibelor din Mexic si modul sau de viata subteran, in solul moale in care sapa singura galerii si nu iese la suprafata decat in perioada de reproducere si a ploilor abundente.
Aceasta specie este distribuita si in Peninsula Yucatan, din Mexic si pana in Costa Rica, zonele de coasta din Texas mai ales de Sud-Vest. Prefera regiunile cu paduri tropicale si subtropicale dar si zonele de savana si de coasta, la altitudini care nu depasesc 500 m.
Are corpul mare, grasut, cu aspect ciudat, pare umflat, capul este foarte mic iar picioarele scurte. Are lungimea corpului de 6-8,5 cm, iar pielea groasa are un colorit intunecat chiar negru cu numeroase pete rosiatice sau portocalii de marimi si forme diferite, imprastiate pe partea dorsala a corpului.
Pe mijlocul spatelui prezinta o dunga rosiatica iar de o partea si de alta a acesteia, in zona din spatele capului are doua pete pozitionate simetric si care sunt caracteristice acestei specii. Pe partea ventrala coloritul este mai luminos.
Pielea este mai rezistenta pe burta si partile laterale. Botul nu este foarte lung insa are o forma oval-rotunjita, deasupra partii superioare se pot observa deschiderile nazale mici, dar suficient de bine evidentiate.
Limba este lunga si foarte mobila, cu ajutorul ei broasca prinde termitele – hrana ei preferata. Ochii sunt mari, bulbucati, pozitionati deasupra capului, au irisul de culoare neagra si pleoapele intunecate. Membrele anterioare sunt mai mici decat cele posterioare, toate mai scurte comparativ cu cele de la alte specii de broaste raioase. Acestea sunt palmate ca niste lopeti se termina cu degete groase, puternice cu ajutorul carora broasca sapa gauri in pamantul moale.
Masculul are saci rezonatori pe care ii foloseste pentru a emite sunete puternice, mai ales in perioada de imperechere. Dupa imperechere femela depune oaule in apa intr-o substanta gelatinoasa, care pluteste la suprafata acesteia.
Dupa eclozarea oualor apar mormolocii care isi continua dezvoltarea in apa, filtreaza hrana din apa cu ajutorul unor proeminente ca niste mustati din jurul gurii. Dupa o perioada de 1-3 luni ei se transforma in broaste si ies pe mal unde isi incep viata ca adulti in mediul subteran.
Broasca sapatoare mexicana are denumirea stiintifica de Rhinophrynus dorsalis, face parte din ordinul Anura, familia Rhinophrynidae si nu este o specie pe cale de disparitie.
Video – Broasca sapatoare mexicana (Rhinophrynus dorsalis):
