Broasca de aur (Brachycephalus ephippim) este cunoscuta si sub denumirea de ,,broasca raioasa cu sa” deoarece pe spate sub pielea sa groasa prezinta o placa osoasa ca o sa. Are culoarea corpului portocalie pe partea dorsala si galbena pe partea ventrala.
Traieste la marginea padurilor tropicale din nordul Americii de Sud, in special in Brazilia. Hrana sa consta in special din insecte, larve de insecte, viermi, mici artropode pe care le prinde cu ajutorul limbii sale lipicioase, facand un salt inainte spre prada cu gura deschisa si inghitind-o intreaga. In momentul cand inghite prada, ea are tendinta de a inchide ochii cu ajutorul pleoapelor mari, astfel globii oculari se rotesc, apasa in jos, sporind presiunea din gura.
Corpul sau este mic si indesat, cu lungimea de 1-2 cm. Capul este mare comparativ cu marimea corpului, are botul rotunjit, lipsit de dinti si ochii mari cu irisul de culoare neagra. In spatele ochilor apar timpanele mari care sunt acoperite cu membrane cu rol de protectie.
Membrele anterioare si posterioare sunt lungi si subtiri, lipsite de discuri adezive, fapt ce face sa aiba dificultati si in deplasarea prin salturi si la cataratul in copaci. Traieste pe sol, se deplaseaza mergand pe sub straturile de frunze, sau printre pietre, busteni si resturi vegetale, sau face salturi mici.
In perioada de imperechere se aud sunetele masculilor care isi cheama femelele. Dupa ce are loc imperecherea femela depune cinci sau sase oua pe uscat, din care dupa eclozare ies micile broscute, fara a trece prin stadiul de mormoloc.
Broasca de aur face parte din ordinul Anura, familia Brachycephalidae. Nu este o specie pe cale de disparitie.
Video – Broasca de aur (Brachycephalus ephippim):
 este cunoscuta si sub denumirea de ,,broasca raioasa cu sa" deoarece pe spate sub pielea sa groasa prezinta o placa osoasa ca o sa.){kind=link}