Bugetul personal este o realitate de neignorat, cu atât mai mult cu cât trăim într-o lume complicată, imprevizibilă, costisitoare, care ne solicită constant, din toate punctele de vedere, şi în care “banii vorbesc”. Că îi avem sau nu, că ne plac sau nu, totul gravitează în jurul banilor – de la cheltuielile cotidiene, la bucuria unui profit, de la disperarea unei pierderi financiare, până la soarta omenirii.
Este evident că “banii nu pot cumpăra fericirea”, dar pot “cumpăra” siguranţa, curajul de a merge înainte, stabilitatea ta şi a celor dragi. De felul în care gestionăm banii câştigaţi depind liniştea, bunăstarea, echilibrul, prosperitatea prezentului şi a viitorului.
Ne-am putea defini atitudinea faţă de bani făcând un simplu exerciţiu de imaginaţie – de exemplu, că ne aflăm pe malul unei ape curgătoare şi ar trebui să hotărâm ce să facem cu apa respectivă: să o privim de pe mal cum trece, să ne aruncăm în valuri, lăsându-ne duşi de curenţi, la întâmplare, sau să luăm din apa respectivă cât ne trebuie pentru a ne face viaţa mai bună, mai mulţumitoare, mai frumoasă?
Statisticile spun că peste 60% dintre oameni fac o socoteală relativă a cheltuielilor (sau deloc) şi merg oarecum “la întâmplare”, considerând că evidenţa veniturilor şi a cheltuielilor ar fi mai mult “o pierdere de timp” şi că preferă să-şi verifice contul/ rezervele la sfârşit de lună, pentru a vedea dacă a mai rămas ceva sau nu şi să se descurce “pe loc”, ceea ce duce, inevitabil, la ciclul “trăit de la salariu la salariu” şi la un şir nesfârşit de frustrări şi tracasări. S-a mai constatat totuşi că, paradoxal, persoanele care au venituri lunare mai mari (peste 10 000 de lei) sunt mai atente la bugetul personal decât cele cu venituri sub 2 500 de lei.
Bugetul personal – cele mai frecvente erori și soluții concrete pentru a le corecta
Necesitatea de a gestiona bugetul personal nu ține de venituri mari sau mici, ci de disciplină, claritate și consecvență. Corectarea chiar și a unuia dintre aceste aspecte poate avea un impact major asupra stabilității financiare, cu atât mai mult cu cât, în practică, mulți oameni repetă aceleași greșeli. Iată cele mai frecvente erori și câteva soluții concrete pentru a le corecta:
Lipsa unui buget clar. Cum se corectează această greşeală?
Bugetul personal/ familial se calculează, în mod obişnuit, lunar, dar şi pe termene mai lungi, şi reprezintă totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor (ca şi, de exemplu, la nivelul macro, al unei instituţii). Veniturile, de regulă, provin din salariu, dar pot fi şi sume încasate din alte activităţi, din prime, onorarii, dobânzi, dividende, chirii, alocaţii etc.
În privinţa cheltuielilor, în general, se pot identifica trei categorii – cheltuieli curente (al căror cumul este variabil), cheltuieli fixe – facturi, impozite, chirii etc. şi cheltuieli ocazionale – vacanţe, achiziţionare de bunuri cu preţ ridicat s.a.m.d.. Mulți oameni știu aproximativ cât câștigă, dar nu urmăresc exact unde se duc banii.
Pentru a avea o evidenţă clară a bugetului şi a pentru a crea obişnuinţa de a ţine sub control raportul venituri – cheltuieli, se poate folosi o aplicație sau un simplu Excel sau o agendă în care să consemnăm situaţia lunară, după regula 50/30/20 (foarte utilă şi pentru economii) – 50% necesități (chirie, utilități, mâncare), 30% cheltuieli variabile (care să aducă bucurie, confort, destindere etc.), 20% economii.
Pentru a aplica şi a verifica efectele acestei reguli, se poate opta pentru o perioadă de 3 – 6 luni mai “austeră”, dar care va aduce, cu siguranţă, un sentiment de securitate. Dacă pare dificilă respectarea regulii 50/30/20, se poate începe cu o împărţire a bugetului de tip 65/35/5, corectată ulterior.
Folosirea excesivă a creditelor vs. ţinerea sub control a sumelor de pe cardurile bancare
Astăzi, pentru cei mai mulţi dintre noi, cardurile bancare au intrat în rutina cotidiană. Cadurile de debit conţin banii proprii (de exemplu, salariul), în vreme ce cardurile de credit utilizează fonduri împrumutate de la bancă, cele care trebuie returnate ulterior.
O greşeală frecventă este aceea de a folosi cardurile de credit pentru cheltuieli curente. Pentru a evita această “capcană”, plătește mai întâi datoriile cu dobândă mare, evită ratele pentru bunuri care se depreciază rapid, folosește creditul doar pentru investiții sau urgențe reale.
Există şi alte opţiuni, extrem de rapide (având în vedere facilităţile oferite de lumea digitală) – de exemplu, să te interesezi cum să obţii un card revolut (virtual sau fizic), care permite gestionarea finanţelor mai simplu şi mai eficient. În principal, acesta este un card de debit (şi cu opţiuni de credit, în anumite condiţii), care oferă şi un plan Standard gratuit, care acoperă nevoile de bază, şi care are şi Funcția „Vaults” (Pușculiță) pentru economii, apoi, în funcție de plan, dobânzi la economii și posibilitatea de a tranzacționa acțiuni, metale prețioase, cryptomonede.
Subestimarea cheltuielilor mici şi lipsa unui fond de urgență
O altă greşeală frecventă, când este vorba de bugetul personal, este subestimarea cheltuielilor mici – “doar o cafea”, “doar un abonament” sau cumpărăturile impulsive (din stres sau entuziasm) şi sumele mici se adună rapid. Pentru a contracara această greşeală, notează toate cheltuielile timp de 30 de zile, analizează unde se scurg banii inutil, elimină sau limitează cheltuielile recurente neesențiale, aplică regula “24 de ore” înainte de achiziții mari, evită shopping-ul ca mecanism de recompensă, stabilește limite clare pentru cheltuieli “de plăcere”.
Pe de altă parte, orice cheltuială neașteptată duce la datorii. De aceea, economisește automat o sumă fixă lunar, creează un fond de urgență de 3–6 luni de cheltuieli, ține fondul separat de banii de zi cu zi.
Bugetul personal şi lipsa obiectivelor financiare
Fără un scop clar, economisirea devine „opțională„, în sensul că nu există o motivaţie suficient de puternică în acest sens. Bugetul personal va fi mult mai bine gestionat dacă ne stabilim obiective SMART (clare, măsurabile, realiste), dacă separăm obiectivele pe termen scurt, mediu și lung şi dacă vizualizăm progresul lunar.
Dacă este vorba de planificare pe termen lung (pensii, investiții, asigurări etc.), trebuie început devreme (chiar cu sume mici), trebuie să avem în vedere o diversificare (economii + investiții) şi să revizuim anual planul financiar.
Lipsa educației/ disciplinei financiare
Greşelile în administrarea bugetului personal intervin adesea şi din lipsa educaţiei financiare, care duce la decizii bazate pe mituri sau sfaturi nevalidate. Pentru a elimina astfel de erori, învaţă concepte de bază (dobândă, inflație, risc etc.), citește cărți sau urmărește surse credibile, consultă un specialist dacă este necesar.
Aplicarea Principiului Pareto în bugetul personal – reguli simple, efecte puternice
Principiul Pareto (de la numele economistului italian Vilfredo Pareto) sau “regula 80/ 20” spune că 80% din rezultate provin din 20% din cauze – aspect care poate fi identificat în viaţa de zi cu zi (personală şi profesională), în economie, afaceri, management, comerţ etc. În finanțele personale, acest principiu se referă la faptul că puţine dintre deciziile tale financiare au impactul cel mai mare asupra bugetului – altfel spus, 20% dintre cheltuieli (chiria/ rata la bancă, mâncarea, maşina, datoriile) consumă 80% din bani. Ca urmare, trebuie avută în vedere, în primul rând, optimizarea acestor cheltuieli mari.
Apoi, 20% din obiceiuri produc 80% din progres, obiceiurile cu impact mare (în bugetul personal) fiind economisirea automată, urmărirea cheltuielilor, evitarea datoriilor cu dobândă mare, creșterea venitului. În acelaşi timp, 20% din decizii aduc 80% din stresul financiar – rate prea mari, lipsa fondului de urgență, cheltuieli recurente inutile. Elimină sau ajustează aceste decizii și stresul scade rapid.
Principiul Pareto mai spune că 20% din venituri pot construi 80% din viitor – nu contează cât economisești, ci cât de constant o faci. Începe cu sume mici, dar regulate, setează transfer automat spre economii imediat după salariu. În ansamblu, toate acestea vor conduce spre mai puțin stres, mai mult control, rezultate reale.
Aşadar, planificând cu grijă şi consecvent bugetul personal şi evitând greşeli generate de neatenţie, inerţie, mimetism (“aşa procedează şi alţii”), fiecare îşi poate crea obişnuinţa de a controla cheltuielile, pentru a nu se ajunge la descoperirea de cont (overdraft-ul) care, de regulă, antrenează un lanţ al datoriilor. In timp, se vor aduna economiile care să dea stabilitate financiară şi care să ajute, implicit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi la proiectarea viitorului.
Buget pentru… libertatea noastră financiară
Nu trăim într-o lume ideală, iar societatea, în mod paradoxal, în loc de a oferi omului şansa la viaţa pe care şi-o doreşte şi pentru care munceşte, instituie insidios tot felul de strategii financiar-coercitive, iar, în aceste condiţii, fiecare este dator faţă de sine să găsească o cale potrivită, să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a se bucura şi de bunăstare, pentru a-i fi bine, pentru a da valoare şi sens existenţei. Până la urmă, cel mai important lucru pe care-l putem cumpăra cu bani este… libertatea noastră financiară.
