Călătorul care aterizează în Dubai și este de preferat să aterizeze iarna, adică între lunile octombrie-aprilie, e musai să vadă pe dinafară măcar cea mai mare clădire din lume, oglindită în apa artezienelor dansatoare, ziua sau scăldată în curcubeu de lumini, noaptea. Dacă ne uitam la ea de jos, vedem cum străpunge cerul cu îndrăzneală, micșorându-și volumul pe măsură ce se înalță. Tocmai acesta a fost secretul de a ajunge la 828,41 m înălțime. Doar așa au rezolvat arhitecții cerințele conducătorilor emiratelor pentru a-și vedea visul cu ochii. De fapt, aici totul are un atribut din Cartea Recordurilor: cel mai mare, cel mai înalt, cel mai rapid, cel mai bogat, cel mai ….și la acest capitol se încadrează și Turnul Khalifa.
Hai să vedem ce e înauntru și să începem descrescător de la etajul 154 unde se află o moschee, apoi coborâm la etajul 124, unde se află o platformă de observație (pentru ceea ce se vede dedesubt, orașul multicolor și trepidant și deasupra, cerul și stelele), un restaurant de 5 stele ,,Atmosphere” cu 2 nivele mai jos, apoi urmează spațiile rezidențiale numite simplu ,,The Residence” în număr de 900, apartamente corporatiste care se extind pe 37 de etaje, mai jos, apoi urmează zona Armani cu Hotelul ,,Armani” care are 160 de camere și apartamente și alte 144 de locuințe private, parcul de 11 hectare cu 6 fântâni, 3000 de locuri de parcare subterane cu lifturi, 4 etaje cu spații de recreere și sport, sub numele ,,The Club”.
Un oraș suspendat în aer, în cea mai înaltă clădire din lume, o minune vie, o operă de artă, o provocare inginerească, o construcție fără pereche, realizată de către o echipă internațională de o amploare, fără precedent, într-un cuvânt, o ambiție inginerească împletită cu suportul financiar și ambiția unui șeic. În 30 de ani, 7 mici emirate s-au unit și, devenind mai puternice și mai bogate, au transformat Dubaiul într-un centru global. Investitorul emiratian Emaar, cel care a realizat clădirea, a avut ca sursă de inspirație entuziasmul și ambiția neabătute, puse în mișcare de către Alteța Sa Sheikh Mohammed Bin Rashid Al Maktoum, vicepreședinte și prim-ministru al Emiratelor Arabe Unite și conducător al Dubaiului care a sprijinit acest proiect din toate punctele de vedere.
Excavațiile au început în ianuarie 2004 și în 1325 de zile s-au transformat în turnul argintiu care străpunge cerul cu tupeu. În fiecare 8 luni s-au ridicat câte 50 de etaje. Când s-a ajuns la nivelul 141 s-a declarat cea mai înaltă clădire din lume, că deh, depășiseră ce exista la momentul respectiv, la nivelul 150 s-a declarat cea mai înaltă structură de sine stătătoare din lume, aici erau, din nou, primii, la nivelul 154 au deschis cea mai înaltă moschee din lume, încă 6 niveluri au construit și s-a declarat cea mai înaltă structură construită de om în lume, dar credeți că s-au oprit? Nu, au continuat și i s-a adăugat un vârf turnului, că așa se obișnuiește la zgârie-nori și o antenă, pentru telecomunicații, echipament de iluminare și gata clădirea! Dar nu orice clădire, ci cea mai cea din lume, care s-a inaugurat la 4 ianuarie 2010, fiind mândria locului și nu numai.
Repere de construcție: 828,41 de metri înălțime și 160 de magazine la înălțime și 160 de etaje.
Peste 45.000 m3 din beton, cu o greutate de peste 110.000 de tone au fost utilizate pentru a construi fundația de beton și oțel care dispune de 192 de piloni îngropați la mai mult de 50 m adâncime. Construcția Burj Khalifa a folosit 330.000 de m3 de beton și 39.000 de tone de bare de oțel și a incorporat manoperă de 22 de milioane de ore/om.
Proiectul a implicat mai mult de 380 de ingineri calificați și tehnicieni la fața locului, 300 de muncitori chinezi specializați au lucrat doar la fațade.
Turnul a realizat un record mondial pentru cea mai înaltă fațadă din aluminiu și sticlă, la o înălțime de 512 de metri. Greutatea totală a aluminiului utilizat la Burj Khalifa este echivalentă cu cea a cinci avioane A380 și lungimea totală de oțel inoxidabil folosit este de 293 de ori mai mare decât înălțimea Turnului Eiffel din Paris. Dar nu mă pot opri aici din enumerarea caracteristicilor speciale ale turnului. Tot așa, ca să ne dam seama cât de mare a fost ambiția Dubaiului pentru a realiza acest proiect, el este campion mondial și la numărul de magazine aflate la înălțime, cele mai multe spații de locuit la înălțime, cea mai înaltă platformă de observație din lume, cel mai înalt ascensor și cea mai lungă cursă de ascensor. Plăcile de acoperire folosite la Burj Khalifa echivalează cu suprafața a 17 terenuri de fotbal sau a 25 de terenuri de fotbal american. Și ca să speli doar ferestrele exterioare, cu sistemul special proiectat, cele 24348 de ferestre pentru care sunt montate sisteme speciale automatizate de 1 tonă, cu personal uman, durează 3-4 luni și nu este un lucru de șagă ca să poată fi făcut de oricine. Nu întrebați cât costă întreținerea unei astfel de clădiri pentru că cifrele depășesc imaginația și nu este lucru ușor să locuiești sau să bei doar o cafea la restaurantele din turn unde costurile sunt pe măsură. Deh, obrazul subțire cu cheltuială se ține, nu?
Climatul cald și umed combinat cu cerințele de răcire ale clădirii, în timpul verii, creează o cantitate semnificativă de apă de condens. Această apă este colectată și drenată într-un sistem de conducte separate, printr-un rezervor de colectare în parcul auto de la subsol și se asigură doar din această sursă naturală aproximativ 15 milioane de litri de apă pe an, egală cu aproximativ 20 de piscine olimpice, utilizate pentru spălarea mașinilor. Și iarăși o extremă, vârful are nevoie de 36MW, ceea ce este egal cu circa 360.000 becuri de 100 watt de operare simultană. Dar gata, deja prea multe date legate de turn ne-au dat dimensiunea gigantică a locului. În caz de foc, sunt prevăzute refugii speciale la fiecare 25 de etaje. Nu ne-a rămas decât să ne luam inima în dinți și să ne facem o rezervare online, pentru că este mai ieftin, pentru vizitarea clădirii, la ora pe care o dorim, numărul persoanelor care urcă pe oră fiind limitat și e mai frumos să fie cu o oră înainte de a apune soarele, priveliștea într-o zi senină îți taie respirația.
Lifturile circulă cu 18 m/sec sau 64 km/oră așa că se ajunge ușor sus, la etajul 124, să observi priveliștea în liniște. Dacă cineva mai nebun ar vrea să urce pe scări, i-ar trebui 6 ore și o inimă tare bună! Dar să vedem ce se poate servi la un restaurant, la o asemenea înălțime…întâi, trebuie să fii îmbrăcat decent, există un cod pentru îmbrăcămintea bărbaților, cămăși cu mâneci lungi, guler și pantofi închiși, iar sandalele se acceptă doar pentru cei ce îmbracă straie tradiționale emiratiene, apoi trebuie să ai rezervare, iar consumația minimă este de 80 dolari/persoană, adică cam 250 de dirhami, moneda locală care este aproape ca leul românesc ca valoare. Dar, oricum, nu este un preț exorbitant pentru un restaurant de lux, aflat într-o așa clădire faimoasă. Cred că un călător, avizat de ceea ce îl așteaptă în călătoria sa în Dubai, ar pune pe lista de ,,must do” o zi întreagă pentru acest zgârie-nori din inima orașului, fără să clipească, uitând de celelalte atracții pe care le oferă orașul momentan. De sus, după ora 18 se pot observa fântânile dansatoare care, pe fond muzical, se ondulează, făcând un spectacol memorabil. Tot la picioarele uriașului zgârie-nori, se întinde zona downtown, cu restaurante, cofetării și mall-ul ,,Emirates” care, desigur, este cel mai mare din lume. Dar alte atracții din însorita destinație urmează.
