Bursa – oglinda dinamicii economico-financiare

Bursa, in domeniul economic si financiar, este la ora actuala una dintre cele mai dinamice institutii, in cadrul careia se negociaza active standardizate (actiuni, obligatiuni, warante – titluri de proprietate/hartii de valoare/contracte transmisibile, corespunzatoare unor marfuri) si bunuri, fixandu-se in acest proces si pretul la un anumit moment. Exista burse de valori, unde se tranzactioneaza valori mobiliare/titluri de proprietate (actiuni) sau creante (obligatiuni), burse de comert, burse valutare, de asigurari etc.

Cuvantul “bursa” deriva din “Byrsa”, denumirea unei coline pe care se afla situl arheologic al vechii cetati Cartagina, astazi, pe teritoriul Tunisiei. In epoca romana, pe acest teritoriu se ridicau vaste constructii publice, care faceau parte dintr-un remarcabil proiect urbanistic, cu un comert infloritor, realizat in vremea imparatului Augustus (fiul adoptiv al lui Iulius Caesar). O alta etimologie posibila a  cuvantului “bursa” se leaga de secolul al XV-lea, cand, la Brugge, in regiunea Flandra (Belgia), s-a infiintat se pare prima bursa din lume. De altfel, in aceasta zona se desfasura, inca din secolul al XII-lea, un comert intens si unul dintre locurile preferate de intalnire a negustorilor era hanul luxos aflat la parterul unei impresionante constructii, cu patru etaje, apartinand familiei Van der Beurse.

Aici poposeau comerciantii straini, iar proprietarul hanului isi asumase si rolul de agent comercial si intermediar al diverselor afaceri. Increderea in aceasta persoana era atat de mare ca, adesea, era delegat ca reprezentant si negociator, pentru orice fel de tranzactie. Intalnirile oamenilor de afaceri aveau loc, asadar, in piateta din fata hanului construit din piatra si caramizi, de aceea ei obisnuiau sa spuna “Ne vedem la Van der Beurse”, apoi, mai scurt, la “Beurse”, adica la ceea ce astazi numim “Bursa”.

Aproximativ in aceeasi perioada, in Franta, persoanele care aveau misiunea de a recupera datoriile catre banci ale comunitatilor agricole, obisnuiau sa se intalneasca pe “Pont au change” (“Podul de schimb”), de peste Sena, acestia fiind, probabil, primii “brokeri”. Prima bursa, in sensul de cladire cu aceasta destinatie, a fost construita la Anvers (Belgia), apoi s-au deschis si alte institutii similare, la Lyon, in Franta, in 1540; la Nurnberg, in Germania; la Amsterdam (Olanda), in acelasi an. In Olanda s-a produs si primul “krach” (cuvant de origine germana, care, in sens propriu, inseamna “zgomot”, iar in sens figurat, “catastrofa”)  – o scadere dramatica a preturilor, in 1636, la bulbii de lalele, dupa ce atinsesera o valoare excesiv de mare.

In anul urmator (1637), in luna februarie, negocierile pentru un bulb de lalea se faceau la un pret de zece ori mai mare decat salariul anual al unui muncitor, ceea ce a facut ca, in istoria bursei, aceasta imprejurare sa ramana un punct de referinta pentru ceea ce, in limbajul financiar specializat, se numeste “economic bubble” (“balon de sapun”), adica tranzactii la valori foarte mari, dar care insemnau deviatii nefiresti, in raport cu pretul real al marfurilor respective. De bursa olandeza tine si o alta premiera – finantarea unei intreprinderi (Compania Olandeza a Indiilor Orientale), prin emiterea de actiuni si obligatiuni, care ulterior au fost cotate la Bursa din Londra.

In secolul al XIX-lea, revolutia industriala a dus la o dezvoltare rapida a pietelor bursiere, din nevoia de capital pentru finantarea transporturilor (avand in vedere, de exemplu, boom-ul feroviar al anilor 1840) si a industriei, in general.

Abia in 1971 s-a infiintat prima Bursa electronica – NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotations) – in Statele Unite ale Americii, care la momentul actual este cea mai mare piata electronica din lume. Partea tehnica este asigurata de Joseph R. Hardiman Technology Center, care, la subsolul cladirii din Trumbull (Connecticut), construita in intregime din sticla, adaposteste servere capabile sa inregistreze pana la 900 de tranzactii pe secunda. Corespondentul european al NASDAQ-ului este EASDAQ, destinat intreprinderilor recent infiintate, care pot obtine o buna cotatie la Bursa, ceea ce ar suscita interesul investitorilor.

Bursele joaca un rol major in economia contemporana, permitand intreprinderilor sa se finanteze, sa investeasca, sa fie in contact permanent cu cererea si oferta de capital, sa isi orienteze resursele spre proiecte profitabile. Cotatiile la Bursa ofera masurarea permanenta a valorii, oferite de piata, unei anumite intreprinderi, marfurilor  sau creantelor, fiind un indicator economic esential, dar si un instrument de control, in masura in care societatile cotate la Bursa trebuie sa respecte reglementari stricte.

La momentul actual, specialistii au opinii diverse in privinta functionarii si utilitatii burselor. Un reputat economist britanic, John Maynard Keynes, inca de la jumatatea secolului trecut, considera ca, pentru a castiga la Bursa, nu este necesar sa investesti neaparat in intreprinderea cea mai profitabila, ci in aceea despre care toata lumea crede ca este cea mai rentabila. Altii sustin, dimpotriva, ca Bursa este singura care poate garanta valoarea reala a unui activ, de aceea ar fi complet inutil ca un investitor la bursa sa isi piarda timpul analizand tendintele, deoarece pretul unei actiuni, de exemplu, contine implicit toate informatiile.

Cele mai mari Burse, la nivel mondial, ierarhizate in functie de capitalizarea societatilor cotate pe piata, sunt: Bursa din New York; Bursa din Londra; Bursa din Tokyo, Hong Kong; Bombay Stock Exchange (BSE), din India; Toronto Stock Exchange (Canada); Frankfurt Stock Exchange (Germania); Shanghai Stock Exchange (Japonia); NYSE Euronext, Paris etc.

Cei care sunt direct interesati sau implicati in dinamica institutiilor bursiere si-ar mai putea lua ca repere “krach”-urile care au jalonat istoria Bursei mondiale, precum cel din 1929 (29 octombrie – “Martea neagra”),  cel din 19 octombrie 1987 (“Lunea neagra”, cand indicele Bursei din New York a scazut cu 22%), cel din 2000, care a afectat  NASDAQ, si care pare a se fi repetat in 2012, “krach”-ul imobiliar american din 2007-2008, “krach”-ul bursier din iulie-august 2011, amplificat de o anume incertitudine legata de situatia marilor banci ale lumii.