Vă invit să mai batem un pic – la pas de data aceasta – cărări din Maramureș, să mai descoperim împreună locuri frumoase din această zonă binecuvântată cu de toate. Cu câmpii roditoare, cu piscuri înalte, ape repezi și păduri dese, cu sate cu oameni harnici și orașe în continuă dezvoltare. Maramureșul, această bijuterie a României, atât de darnică în tradiții și obiceiuri și în oameni faini și aprigi.
Unul dintre piscurile înalte ale Maramureșului, din imediata apropiere a orașului Baia Mare, Vârful Igniș, de 1307 m altitudine, face parte din Munții Gutâi și veghează de veacuri asupra orașului. Vf. Igniș se zărește printre nori chiar din oraș, în zilele senine, cu vizibilitate bună.
Traseul turistic cel mai accesibil e cel care pornește din stațiunea Izvoare, aflată la distanță de 30 kilometri de Baia Mare la o altitudine de aproximativ 900 m. De acolo, drumul forestier, de pantă lentă, traseu ușor, de aproximativ o oră și jumătate, două ore, prin pădurea de conifere, duce spre platoul Igniș, punctul cel mai înalt al acestuia fiind marcat de un radar hidro-meteo. Un alt traseu, preferat de montaniarzi pentru ascensiunea stâncoasă și priveliștile grandioase, e cel care pornește de la marginea satului Chiuzbaia, din locul numit Groapele Chiuzbăii. Traseul este cu marcaj punctat albastru, de dificultate medie, cu durată de aproximativ o oră și jumătate, accesibil doar pe jos. Stâncile megalitice care-au primit diverse nume (Biserica lui Spiridon, Lespezi, Turnul lui Pintea, Piatra Dracului) în decursul anilor sunt o dovadă incontestabilă a măreției naturii.
La baza Vârfului Igniș, se găsește Rezervația Fosiliferă Chiuzbaia, una dintre cele mai mari rezervații de acest gen din țară, flora fosilă fiind extrem de bogată și bine conservată, existând aproximativ 120 de specii fosile, plante vechi de milioane de ani.
Ascensiunea spre Vf. Igniș e spectaculoasă în fiecare anotimp. Iarna, un viscol aspru mătură zăpada așezată în straturi înalte, iar în zilele senine priveliștile oferite de natură sunt uimitoare. Crestele munților din Maramureș se înalță semețe, împungând sfidător cerul albastru de iarnă. Cel mai înalt vârf al județului Maramureș, Vf. Pietrosu Rodnei se zărește și el semeț în depărtare. Orașul Baia Mare se așterne frumos la picioarele muntelui. Toamna, natura pune în scenă o adevărată simfonie de culori, obligându-te să-ți scoți pălăria în fața splendorii ei. E momentul de glorie al frunzelor care îmbracă natura în straie de sărbătoare.
Dintre toate celelalte locații maramureșene (Mogoșa, Creasta Cocoșului, Copalnic Mănăștur), Vârful Igniș e și locul preferat de decolare al iubitorilor de zbor cu parapanta. În toate zilele cu condiții atmosferice potrivite, grupuri de oameni care au zborul în sânge își croiesc drum spre acest vârf care le oferă posibilitatea unor zboruri spectaculoase. Decolarea se face de pe pășunea alpină, zonă potrivită tuturor categoriilor de piloți, începători sau avansați. Deasupra muntelui, a văilor, a pădurilor de conifere, cu panorama frumoasă a orașului Baia Mare la picioare, cu lacul Firiza strălucind în soare, cu piscuri înalte în fiecare direcție, zborurile de pe Igniș sunt generoase și provocatoare, oferind mediul propice pentru efectuarea diferitelor manevre în aer.
Aterizările se fac, în funcție de curenții de aer, fie pe platoul Igniș, locul de decolare, fie pe câmpurile din Groapele Chiuzbăii, mica localitate aflată la baza muntelui. Zborul cu parapanta e unul dintre cele mai simple moduri de-a experimenta zborul cu mijloace proprii și frumusețea lui constă în faptul că depinde în totală măsură de ceea ce oferă natura, de curenții de aer și de priceperea pilotului.
Oamenii care iubesc zborul sunt oameni aparte, sunt cei pentru care cerul nu e o limită, ci locul în care se simt în largul lor, satisfăcuți, împliniți. O zi petrecută printre parapantiști, observând cum manevrează echipamentele, cum vorbesc cu patimă despre zbor, cum calculează direcții și viteze ale vântului, cum gonflează aripa, cum se entuziasmează la decolare, cum aterizează la punctul fix, cum își împachetează cu grijă parapantele cu voaluri colorate, te face să-ți dorești să fii parte dintr-o astfel de lume, să tragi și tu de comenzi, să faci viraje în aer, să dai frâu visurilor de zbor purtate-n suflet.
Zborurile în tandem, o ocazie potrivită celor neautorizați să zboare singuri, e modul în care poate fi trăită această experiență cel mai facil. Cu o parapantă de dimensiuni mai mari, potrivită pentru zboruri de două persoane, zborul în tandem nu necesită pregătire anterioară, instrucțiunile oferite la fața locului fiind suficiente. Echipamentul de zbor constă în îmbrăcăminte specifică de munte, adică bocanci, mănuși, cască de protecție. Sistemul de echipare este unul foarte confortabil, odată ajuns în zbor, așezarea în seletă se face facil, aceasta fiind dotată cu un airbag dorsal, util la aterizare. Durata unui zbor în tandem variază între treizeci de minute și o oră, iar prețul unui astfel de zbor ajunge la suma de cincizeci de euro, preț în care intră și fotografii și înregistrări video ale zborului.
Prima mea experiență de acest gen, trăită foarte recent, acolo, pe Igniș, a fost cu adevărat spectaculoasă. Încrederea în instructorul de zbor e un element extrem de important, siguranța pe care acesta ți-o oferă fiind garanția unui zbor reușit. După o decolare prin alergare ușoară, cu ușoare emoții, ascensiunea în aer și zborul în sine au fost momente de trăire clară, reală și profundă. Frumusețile care mi se așterneau la picioare, pădurile tomnatice îmbrăcate în culori fantastice, crestele muntoase, văile, cerul senin, aerul călduț, toate mi-au oferit o senzație de plinătate fantastică. Un dor și-un drag de zbor care-au prins aripi și au zburdat în înaltul cerului, umplându-l de bucuria și exclamațiile mele de uimire.
După ce te desprinzi de pământ, te îndepărtezi tot mai mult de detaliile care fac parte dintr-o realitate mai puțin senină, te detașezi de griji și probleme, lași în urmă gânduri și întrebări și trăiești doar. Privești o lume întreagă de sus și vederea de ansamblu îți oferă o cu totul altă perspectivă. Aerul tare umple plămânii, iar lumea înaltă ce ți se oferă umple sufletul de seninătate. Și de recunoștință.
Așadar, Maramureșul vă așteaptă cu locuri frumoase, cu tradiții vechi de când lumea și cu un renume al oamenilor aprigi, care-a depășit de mult timp granițele locului. Și printre oamenii aceștia sunt și cei cărora le curge dragul de zbor prin vene și de care mi-e tare drag să scriu, mi-e tare drag să fac parte dintre ei. O astfel de experiență trăită în locurile acestea frumoase e una de care îți aduci aminte cu satisfacție și cu un freamăt de emoție și drag.
Celelalte articole din seria Călător în Maramureș le găsiți aici:
Călător în Maramureș (I) – Maramureș, plai cu oameni faini
Călător în Maramureș (II) – Sighetu’ Marmației
Călător în Maramureș (III) – Lacul Albastru
Călător în Maramureș (IV) – Cimitirul Vesel, Săpânța
Călător în Maramureș (V) – Mănăstiri de lemn. Bârsana.
