Calendarul indian are o istorie extrem de complexa, datorita continuitatii civilizatiei indiene si a diversitatii influentelor culturale. La mijlocul anilor 1950, cand Comitetul de Reformare a Calendarului a facut un sondaj, s-au gasit aproximativ 30 de calendare care erau utilizate pentru stabilirea festivalurilor religioase pentru hindusi, budisti si jainisti. Unele dintre aceste calendare erau folosite de asemenea pentru datarea civila. Aceste calendare erau bazate pe principii comune, desi aveau caracteristici locale determinate de obiceiurile si practicile astronomice ale celor responsabili pentru crearea lor.

In plus, musulmanii din India utilizau calendarul Islamic, iar guvernul indian folosea calendarul gregorian pentru scopuri administrative. Primele aluzii la un calendar lunisolar cu luni intercalate se pot gasi in imnurile din Rig Veda, care dateaza din mileniul 2 i.Hr. Literatura de specialitate din perioada cuprinsa intre anii 1300 i.Hr. si 300 d.Hr., ne ofera informatii de natura mai specifica. Un calendar lunisolar pe 5 ani coordona anii solari cu lunile sinodice si cele selenare siderale.

Astronomia indiana a fost supusa unei reforme generale in primele secole d.Hr., pe masura ce progresele in astronomia greaca si babiloniana au devenit cunoscute. Noi modele si constante astronomice in ceea ce privea miscarea Lunii si a soarelui au fost adaptate la practicile traditionale. Acest lucru a fost comunicat in tratatele astronomice din acea perioada, cunoscute sub numele de “Siddhantas” (multe dintre aceste tratate nu au fost pastrate). Surya Siddhanta, care isi are originea in secolul 4, dar a fost actualizata de-a lungul secolelor ce au urmat, a influentat calendarele indiene pana la si chiar si dupa reforma din anul 1957.

In urma reformei calendarului indian din anul 1957, calendarul national al Indiei este acum un calendar lunisolar formalizat, in care anii bisecti coincid cu cei din calendarul gregorian. Cu toate acestea, epoca initiala este Era Saka, o epoca traditionala a cronologiei indiene. Lunile sunt numite dupa lunile traditionale indiene si se compenseaza de la inceputul lunilor gregoriene. In plus fata de stabilirea unui calendar civil, Comitetul de Reformare a Calendarului a stabilit linii directoare pentru calendarele religioase, care necesita calcule ale miscarilor Lunii si soarelui. Tabelele cu sarbatorile religioase sunt pregatite de catre Departamentul Meteorologic al Indiei si sunt publicate anual in Efemeridele Astronomice Indiene. In ciuda incercarii de a impune un calendar unificat pentru toata India, exista inca multe variatii locale. Calendarul gregorian este utilizat in continuare in scopuri administrative, iar sarbatorile inca sunt determinate in functie de traditiile regionale, religioase si etnice.

Regele Saka si Kalakacharya, expus in Mumbai, Foto: en.wikipedia.org
Regele Saka si Kalakacharya, expus in Mumbai, Foto: en.wikipedia.org

Reguli pentru calendarul civil

Anii sunt numarati incepand cu Era Saka. 1 Saka este considerat a incepe cu echinoctiul de primavara din anul 79 d.Hr. Calendarul indian reformat a inceput cu Era Saka 1879, Caitra 1, care corespunde cu anul 1957 (22 martie). Anii normali au 365 de zile, iar anii bisecti au 366 de zile. Intr-un an bisect, se adauga o zi intercalata la sfarsitul lui Caitra.

Pentru a determina anii bisecti, se adauga mai intai 78 de ani la anul Saka. Daca aceasta suma este divizibila cu 4, atunci anul este unul bisect, cu exceptia cazului in care suma este 100. In acest caz, anul nu este bisect, decat daca suma este deasemenea un multiplu de 400. Lunile anului in calendarul indian sunt: Caitra (30 de zile), Vaisakha (31 de zile), Jyaistha (31 de zile), Asadha (31 de zile), Sravana (31 de zile), Bhadra (31 de zile), Asvina (30 de zile), Kartika (30 de zile), Agrahayana (30 de zile), Pausa (30 de zile), Magha (30 de zile), Phalguna (30 de zile). In anii bisecti, luna Caitra are 31 de zile, iar Caitra 1 coincide cu 21 martie in calendarul gregorian (in anii normali, Caitra 1 coincide cu 22 martie).

Citește și:  Ce stim despre calendarul vechi egiptean?

Principii ale calendarului religios

Sarbatorile religioase sunt determinate de un calendar lunisolar care este bazat pe calcularea pozitiilor actuale ale soarelui si Lunii. Cele mai multe sarbatori au loc pe date specificate de miscarile Lunii (tithes), iar cateva au loc pe date specificate de miscarile soarelui. Multe calendare locale continua sa utilizeze formule si concepte astronomice traditionale, dintre care unele dateaza de acum 1500 de ani. Comitetul de Reformare a Calendarului a incercat sa impace practicile traditionale cu notiunile astronomice moderne. In conformitate cu propunerile comitetului, calculele pozitiilor Lunii si soarelui se bazeaza pe metode moderne precise. Toate calculele astronomice sunt efectuate in functie de o statie centrala aflata la 82 de grade si 30 de minute longitudine estica si 23 de grade si 11 minute latitudine nordica. Pentru scopuri religioase, zilele solare sunt calculate de la rasaritul pana la apusul soarelui.

Tithis, Foto: sadhanandaswamigal.blogspot.com
Tithis, Foto: sadhanandaswamigal.blogspot.com

Lunile selenare sunt masurate de la o Luna Noua la urmatoarea. Fiecare luna selenara este denumita dupa luna solara in care isi are inceputul. Deoarece majoritatea lunilor selenare sunt mai scurte decat lunile solare, exista ocazional o luna solara in care au loc doua Luni Noi. In acest caz, ambele luni selenare poarta acelasi nume, insa prima luna este descrisa cu prefixul “adhika” (intercalata). Un asemenea an are 13 luni selenare. Lunile adhika apar o data la 2 sau 3 ani, dupa tiparele descrise de ciclul Metonic sau dupa ciclurile mai complexe ale fazelor lunare. In cazuri mai rare, exista ani in care o luna solara trece fara a avea parte de o Luna Noua. In acest caz, numele lunii solare nu apare in calendarul din acel an. O asemenea luna stricata (ksaya) poate aparea numai in lunile din apropierea trecerii la periheliu a Pamantului. Pentru a compensa, o luna din prima jumatate a anului va avea doua Luni Noi, prin urmare, anul tot va avea parte de 12 luni selenare. Lunile ksaya sunt despartite de cel putin 19 ani si cel mult 141 de ani.

Lunile sunt impartite in 30 de tithis, sau zile lunare. Fiecare tithi este definita de timpul necesar pentru ca longitudinea Lunii sa aiba cu 12 grade peste longitudinea soarelui. Prin urmare, lungimea unei tithi poate varia de la 20 de ore pana la aproape 27 de ore. In timpul fazelor de crestere, tithis sunt numarate de la 1 la 15 si sunt numite Sukla. Tithis din fazele de scadere sunt denumite Krsna si sunt numarate tot de la 1 la 15. Fiecarei zi ii este atribuit numarul de tithi, care intra in vigoare la rasaritul soarelui. Ocazional, o tithi scurta va incepe dupa rasarit si se va termina inainte de urmatorul rasarit. In mod similar, o tithi lunga poate acoperi doua rasarituri de soare. In primul caz, este omis un numar din numaratoarea zilelor. In al doilea caz, un numar este transmis zilei urmatoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.