Calendarul musulman este strict lunar, in contrast cu cel gregorian, care este in principal solar, sau calendarul evreiesc, un hibrid lunisolar. Anul musulman consta in 12 luni, fiecare luna avand 29 sau 30 de zile, cu un total de 354 sau 355 de zile pe an. In conformitate cu indelungata traditie musulmana, fiecare luna incepe in ziua in care este observata prima fasie a Lunii Noi, prin urmare, Luna Plina cade mereu pe data de 14 sau 15 a fiecarei luni. In contrast, lunile din calendarul gregorian nu sunt legate de fazele Lunii – o Luna Noua sau Luna Plina poate cadea in orice zi a lunii. O problema dezbatuta aprig in randul musulmanilor din ziua de azi este daca Luna Noua trebuie sa fie observata cu ochiul liber, sau daca se pot folosi calcule astronomice pentru a determina inceputul fiecarei luni, si astfel, intregul calendar in avans.
Majoritatea musulmanilor cred ca metodele traditionale ar trebui sa fie mentinute, ca Luna Noua trebuie sa fie observata cu ochiul liber pentru ca o noua luna sa inceapa dupa 29 de zile, deoarece asta spune Coranul si asta s-a facut dintotdeauna conform traditiilor. Alti musulmani spun ca nu ar fi impotriva credintelor islamice sa se calculeze inceputul lunii in avans, prin metode astronomice/matematice. Deoarece Luna are nevoie de 29 ½ zile pentru a orbita in jurul Pamantului, fiecare luna din calendarul musulman poate avea 29 sau 30 de zile. Prin contrast, lungimea fiecarei luni din calendarul gregorian este fixata: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie au intotdeauna 30 de zile; ianuarie, martie, mai, iulie, august, octombrie si decembrie au intotdeauna 31 de zile; numai februarie variaza, avand 28 de zile in majoritatea anilor si 29 de zile in anii bisecti.
Deoarece 12 rotatii lunare necesita exact 354 si 11/30 zile, fiecare an musulman are un total de 354 sau 355 de zile. In schimb, anul gregorian are 365 de zile in mod normal si 366 de zile in anii bisecti. Fie ca anul musulman are 354 sau 355 de zile, acesta este intotdeauna cu 10 sau 11 zile mai scurt decat anul solar din calendarul gregorian, prin urmare, fiecare 32 de ani din calendarul gregorian corespunde cu 33 de ani in calendarul musulman.
Spre deosebire de calendarul lunisolar evreiesc, calendarul musulman nu adauga si o luna bisecta o data la cativa ani pentru a sincroniza calendarul lunar cu cel solar. Drept consecinta, cele patru anotimpuri se rotesc prin diferite luni ale anului musulman – fiecare luna ajunge in cele din urma sa treaca prin toate cele patru anotimpuri, in cadrul unui ciclu de 33 de ani musulmani. Cu alte cuvinte, Anul Nou musulman ar putea avea loc in octombrie intr-un an, iar opt ani mai tarziu ar putea avea loc in iulie, peste alti opt ani ar avea loc in aprilie, apoi in ianuarie si din nou in octombrie, la sfarsitul ciclului de 33 de ani.
Ani si luni in calendarul musulman
Anul 1 al calendarului musulman a fost fixat ca fiind anul lui Hijrah, cand Mohamed si adeptii sai s-au mutat de la Mecca la Medina, in anul 622 d.Hr. Mai exact, prima zi a primei luni din primul an musulman corespunde cu 26 iulie 622 d.Hr., exact ziua in care acestia au parasit Mecca. Datorita caracterului strict lunar al calendarului musulman, toate datele fixe de pe acest calendar apar cu 10 sau 11 zile mai devreme in anii ulteriori, in calendarul gregorian. De exemplu, prima zi a Ramadanului s-a schimbat in ultimii ani. Datele musulmane sunt adesea indicate cu AH, o abreviere pentru “anno hegirae” care provine din latina si inseamna “anul hegirei”. Acest lucru este similar cu modul in care anii din calendarul gregorian sunt desemnati in mod traditional cu AD (anno Domini – anul Domnului).
Ramadan, cea de-a noua luna, este considerata a fi cea mai importanta sau sfanta luna, o perioada de post. Haji, pelerinajul anul la Mecca, are loc de pe data de 8 pana pe data de 10 a celei de-a 12-a luni, Dhu al-Hijjah. Numele arabe ale celor 12 luni din calendarul musulman sunt: Muharram, Safar, Rabi’ al-awwal, Rabi’ al-thani, Jumada al-awwal, Jumada al-thani, Rajab, Sha’aban, Ramadan, Shawwal, Dhu al-Qi’dah si Dhu al-Hijjah.
Sarbatorile si comemorarile musulmanilor
Unii musulmani cred ca ar trebui sa existe numai doua festivaluri anuale, si anume: Eid al-Fitr si Eid al-Adha. Musulmanii stricti nu-si sarbatoresc nici macar propriile zile de nastere sau aniversarile altor evenimente. Alti musulmani (in special siitii) adauga cateva sarbatori si comemorari in plus. Eid al-Fitr (sarbatoarea de incheiere a postului – 1 Shawwal) este sarbatorita imediat dupa sfarsitul lunii de post din fiecare an (Ramadan), prin urmare aceasta cade in prima zi a celei de-a zecea luni. Festivitatile includ mese speciale si schimbul de daruri in randul familiei si prietenilor.
Eid al-Adha (Festivalul Sacrificiului – 10 Dhu al-Hijjah) comemoreaza jertfa lui Avraam, cand acesta a fost pe cale sa-si sacrifice fiul (Ismael in traditia musulmana, Isaac in Biblia ebraica), dar a ucis un berbec in schimb. Acest festival este sarbatorit la sfarsitul pelerinajului anual la Mecca – musulmanii care participa la pelerinaj efectueaza anumite ritualuri in aceasta zi. Musulmanii care se afla in alte parti ale lumii sarbatoresc deasemenea cu mese speciale si schimb de daruri in randul familiei si prietenilor.
Unii musulmani (in special siitii) respecta si alte sarbatori si comemorari, si anume:
• Anul Nou musulman (prima zi din Muharram);
• Ziua de Ashura (a zecea zi din Muharram) – “Ziua Ispasirii” la musulmani (pentru sunniti este un post voluntar, iar pentru siiti este cea mai importanta zi sfanta – comemoreaza martiriul lui Imam Husayn ibn Ali, nepotul profetului Mohamed);
• Mawlid sau Milad al-nabi (a 12-a zi din Rabi’ al-awwal) – comemoreaza ziua de nastere a profetului Mohamed;
• Laylat al-mi’raj (a 27-a noapte din Rajab) – comemoreaza miraculoasa “calatorie nocturna” a Profetului de la Mecca la Ierusalim si inaltarea sa la cer;
• Laylat al-bara’a (a 14-a zi din Sha’ban) – “Ziua Mortilor” la musulmani in Asia de Sud si Sud-Est;
• Laylat al-qadr (intre zilele 26 si 27 din Ramadan) – “Noaptea Puterii” care comemoreaza noaptea in care musulmanii cred ca i-a fost revelat Coranul lui Mohamed.
